În urmã cu vre-o 7 ani, participam împreunã cu Tudor Ionescu în calitate de invitați, din partea defunctei organizații Forumul Creștin Noua Dreaptã, la un congres neo-protestant organizat la Brașov de mai multe organizații de confesiune creștinã. Ne-am regãsit în multe din opiniile exprimate de vorbitori referitoare la îngrijorãrile privind agenda homosexualã, agresiunea la adresa familiei și valorilor creștine în societate. Cu acel prilej, unul dintre vorbitori s-a plâns cã ei încearcã sã înființeze de 3 ani, fãrã succes, un ONG care sã reuneascã pe o platformã a societãții civile, forțele din zona religioasã creștinã. Ca avocat și om de acțiune, mi-am oferit imediat ajutorul. Am tras literalmente de toți factorii de decizie implicați și în final, dupã mai multe luni de eforturi susținute, am reușit sã înregistrez în București, cu adresa la mine acasã, Asociația Alianța Familiilor din România, benevol, fãrã sã cer vre-un ban pentru asta, având convingerea cã pun și eu umãrul, cu eforturile mele, la o cauzã nobilã. Cu neplãcere am constatat atunci cã, în ciuda implicãrii mele active din partea Forumului Creștin Noua Dreaptã, nucleul de inițiativã nu a catadicsit sã ne invite sã participãm, ca membrii cu drepturi depline – ca organizație sau individual, în nou constituita asociație. Mai mult, dupã înființarea asociației, deși duceam o muncã susținutã de secretariat în regim de voluntariat, deci ne-remuneratã (primeam pe adresa mea tot felul de comunicãri pe care trebuia sã le trimit mai departe conducerii asociației), existau nemulțumiri cu privire la slaba implicare în activitãțile asociației, multe dintre ele cu caracter juridic. În aceste condiții, relațiile dintre mine și președintele Alianței, dl. Petre Costea, s-au acutizat din trei considerente principale: –          primul se referea la așa-zisul ”Ghid al alegãtorului” ce formula recomandãri de vot pentru susținãtorii AFR. Analizând lista ”albã” a politicienilor girați de AFR, am avut surpriza sã gãsesc pe listã tot felul de comuniști sadea, membrii PSD care au distrus România în regimul iliescian, și care acum figurau pe lista de candidați susținuți de AFR doar pentru cã fãcuserã o declarație publicã de susținere a familiei sau valorilor creștine, chiar dacã faptele lor dovedeau contrariul. I-am comunicat d-lui Costea obiecțiunile mele, la care dumnealui a replicat înțepat cã nu fac eu politica ”firmei” și cã sã-mi vãd de treaba mea. –          Al doilea motiv s-a ivit în 2008-2009 cu campania anti-cip, când am solicitat conducerii AFR sã își exprime public de condamnare a documentelor cu cip biometric RFID ca fiind premergãtoare semnului satanic profețit în Biblie, așa cum a explicat și Pãrintele monah Justin Pârvu. Am fost refuzat din nou, fãrã menajamente. –          Ultimul și cel mai important motiv, care a și determinat ruptura mea de AFR îl constituie așa-numita lor ”Declarație de la Timișoara”, un document declarativ ce ar trebui sã afirme public valorile AFR, și la care sã adere prin semnãturã susținãtorii pro-life și pro-familie. Am avut obiecții atât cu privire la conținutul declarației cât și la denumirea ei. În istoria României, ”Declarația de la Timișoara” este un document emblematic anti-comunist, lansat de revoluționarii din Timișoara, în care românii își exprimau pentru prima datã, dupã 45 de ani de dictaturã idealurile de libertate. A da același nume unui document ”de nișã”, constituia o suprapunere care, dacã lua proporții prin semnarea lui de cãtre mulți români, ar fi fost de naturã sã creeze o confuzie regretabilã cu privire la conținutul adevãratei Declarații de la Timișoara. I-am sugerat domnului Costea ca, dacã nu schimbã numele documentului, mãcar sã strecoare în el ideea de luptã anti-comunistã, ca sã aibã mãcar o legãturã cât de micã cu originalul. Din nou am fost refuzat cu aroganțã, cãci pesemne cã domnul Costea s-a americanizat atât de mult încât nu-i pasã de idealurile și lupta anti-comunistã din țara de unde a pornit, el dorindu-și sã ”fure” doar notorietatea denumirii, nu și idealul ce a stat la baza sa. Ca sã înțeleagã și acest penibil domn Costea, care nu are nici o legãturã cu realitãțile din România, cu rãul fãcut de comunism acestei țãri, poate cã ar trebui sã se plimbe un pic prin Timișoara, oraș pe care l-a cunoscut pesemne prea puțin sau deloc, și sã se întrebe de ce oare au ales timișorenii sã  dea denumirea unei strãzi… taman ”Declarația de la Timișoara” !? Cu siguranțã, nu ca sã le-o fure domnul Costea, ci ca sã-și comemoreze eroii care au murit pentru libertate în 1989, libertate de care domnul Costea se bucura nestingherit în Occident. În fine, dacã mai exista un om care sã conteze pentru mine în AFR, acesta era directorul Bogdan Mateciuc, cel cu care țineam legãtura când mai primeam corespondența pentru AFR, cãci am fost în continuare de acord, în ciuda divergențelor, sã pãstrez adresa mea de cabinet de avocat drept adresã de corespondențã pentru AFR, așa cum figureazã în continuare în toate news-letter-urile AFR. Am promovat aici pe site chiar și campania electoralã a candidatului Petre Costea la alegerile euro-parlamentare, în ideea de a nu lãsa ca unele divergențe de opinie sã îi înlãture unui candidat pro-familie șansa de a face ceva pentru mișcarea Pro-life din România. Însã când și Bogdan Mateciuc a fost zburat de domnul Costea din AFR cu ”prietenia” profesionalã tipic americanã, cu exprimarea de tipul ”your are no longer an asset for our organization”, am început sã mã întreb de fapt PE CINE (MAI) REPREZINTÃ ÎN REALITATE Alianța Familiilor din România ? Pe mine ? În nici un caz ? Pe creștinii ortodocși ? Nici pomenealã – cãci ultimul lor reprezentant tocmai a fost exclus fãrã menajamente din AFR ! AFR a devenit ”jucãria” unui singur om, cu atitudini dictatoriale: Petre Costea. Îl reprezintã doar pe dumnealui, opiniile dumnealui și credințele dumnealui (neo-protestante). Nu am nimic cu cei de altã confesiune decât cea ortodoxã, dar mã calcã pe nervi când vãd cum astfel de indivizi, primiți cu prietenie și fãrã prejudecãți, ți se suie-n cap și te discrimineazã dacã nu ești de-al lor, neo-protestant. Așa cã, pentru viitor, domnule Costea, vã rog sã vã schimbați adresa de contact a AFR, cãci nu mai sunt dispus sã girez în nici un fel aceastã jucãrie a dumneavoastrã. Nu vã voi mai comunica nici o corespondențã sositã pe adresa mea. M-ați dezamãgit din toate punctele de vedere.   Cu regret, Avocat Mihai Rapcea ]]>