Ieri l-am vãzut la televizor pe Miron Cozma, rumen la fațã, cu pãrul buclat dat pe spate gen boldeanu, cãnit la plete, cu o gușițã delicatã, dând din gurã și din mâini (la mânã cu un ceas de șmecher). Vindicativ, plin de tupeu, tare în gura însã vorbind despre nimic deși genericul care anunța emisiunea promitea “dezvãluiri incendiare” despre culisele mineriadei.
“Dreptate” pentru Dragoș Drumea
În dosarul cu nr 11387/302/2012, înregistrat în data de 16.05.2012, a fost admisã la data de 26.10.2012, în parte însã, cererea reclamantei, sora lui Dragoș Drumea și a fost obligat pârâtul – statul român – la plata cãtre reclamantã a sumei de 30.000 euro, în echivalent lei la data plãții, cu titlu de daune morale. De atunci au trecut trei luni și reclamanta a fost nevoitã sã revinã din nou la judecãtorie pentru a i se promite cândva, în perspectivã, eliberarea hârtiuței care permite aplicarea executãrii.
Acum un an, când am aflat de existența surorii lui Dragoș Drumea, din întâmplare, datoritã unor postãri pe facebook, i-am scris câteva rânduri: “eu personal mã simt vinovat de moartea fratelui tãu deoarece noi cei care am pus la cale Piața Universitãții, și ne-am asumat sã luãm și bãtaie la o adicã, nu am calculat nivelul de reacție al inamicului, ne-au prins pe picior greșit și am fost tâmpiți cu idioțenia aia cu non-violenta.
Pânã una alta hai sã încercãm ceva mai simplu: sã încercãm sã-i facem dreptate, postum, lui Dragoș. Au trecut 22 de ani. Nu este ușor. Îmi imaginez prin ce-ați trecut în acești ani. Uciderea sa are însã un sens simbolic pentru o generație întreagã, și cred cã avem datoria sã încercãm orice ne stã în putințã pentru a nu irosi în zadar jertfa sa. Nu am cum sã pricep cum hotãrãște Dumnezeu unele chestii, nu știu de ce am ajuns, tocmai eu, sã fiu martor al ultimelor clipe ale fratelui tãu, sã mã umplu pe mâini de sângele sau și sã-ițin lumânarea aprinsã la cap. Mã oftica și mã apasã la maximum, și acum, dupã atâția ani, neputința de a nu fi reușit sã-l salvez. Voi încerca însã orice se poate face omenește pentru a i se face dreptate.”
Lui Dragoș Drumea nu i s-a fãcut nici pe departe dreptate.
sursa: roncea.net
