Academia Românã va modifica definiþia cuvântului “jidan” în Dicþionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) pentru a fi limpede cã acest cuvânt este peiorativ, scriu „Washington Post” ºi „New York Times”, douã zile dupã ce Centrul pentru Monitorizarea ºi Combaterea Antisemitismului a solicitat schimbarea definiþiei în dicþionar astfel încât sã reiasã clar cã termenul are conotaþie antisemitã. ªtirea a fost preluatã, printre altele, de „The New York Times”, „The Washington Post”, „Forbes”, „The Seattle Intelligencer”, Yahoo! News ºi Fox News ºi a fãcut valuri în Statele Unite, provocând o reacþie din partea Anti-Defamation League ºi a altor grupuri din America. Academia Românã a trimis miercuri o scrisoare la Centrul pentru Monitorizarea ºi Combaterea Antisemitismului, declarând cã cuvântul „jidan” ar trebui descris ca peiorativ, scrie Associated Press. Conform DEX, termenul este folosit într-un sens “familiar”, dar omite faptul cã are o conotaþie antisemitã, adaugã agenþia americanã. În scrisoarea Academiei se spune: “Vom face tot ce putem pentru a face o corecþie imediatã ºi permanentã în definiþia cuvântului”. Centrul pentru Monitorizarea ºi Combaterea Antisemitismului a protestat faþã de utilizarea cuvântului, spunând cã a fost “auzit de evrei atunci când aceºtia au fost urcaþi în trenurile morþii”, referindu-se la masacrarea a sute de mii de evrei români în timpul celui de al Doilea Rãzboi Mondial. Mai devreme, directorul Centrului, Maximilian Katz, a acuzat Academia Românã cã “a luat o expresie profund antisemitã ºi a transformat-o într-un cuvânt legitim”, a declarat el într-un interviu pentru Associated Press Dicþionarul explicã faptul cã termenul este utilizat într-un sens “familiar”, dar omite cã este antisemit. Conform scrisorii de douã pagini trimise la Academia Românã, acest cuvânt “este infectat de rasism, de urã, de antisemitism ºi incitã la violenþa împotriva lor”. În esenþã, se spune cã este un cuvânt interzis de lege, deoarece se încadreazã în conformitate cu o lege privind interzicerea simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Încãlcarea legii se pedepseºte cu amenzi ºi închisoare. Katz a declarat cã grupul a vãzut o creºtere a antisemitismului în publicaþii online în limba românã. “Asistãm la o creºtere drasticã online a numãrului de tentative de a-i învinui pe evrei pentru criza economicã”, a spus el. Un numãr de 280.000 de evrei ºi 11.000 de romi au fost uciºi în timpul regimului dictatorial al mareºalului Ion Antonescu, din al Doilea Rãzboi Mondial. Sursa: Curentul     comentariu rapcea.ro: cine sunt ”academicienii” care ”recunosc greșeala” folosirii cuvântului ”jidan” ?! Pe site-ul Academiei  Române http://www.acad.ro/ nu apare comunicatul la care face referire articolul de mai sus. În schimb, apar comunicatele despre Roșia Montana, utilizarea biotehnologiilor agricole, și altele. Se pare cã mediul naționalist din România este din nou agresat cu provocãri jidãnești, menite sã provoace indignare. Scopul: sã fim catalogați dept antisemiți și sã plãtim bani grei pentru asta, umflând cu ”despãgubiri” conturile asociației pentru memoria evreilor pieriți în holocash-ul din România, ONG condus de Maximilian Katz. Deci, atenție, la provocãri. si câte ceva despre etimologia cuvântului jidan (derivat din jidov), conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române: JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an. Sursa: DEX ’09 | Adãugatã de cata | Greșealã de tipar | Permalink JIDÁN, jidani, s. m. (Pop. și peior.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an. Sursa: DEX ’98 | Adãugatã de cata | Greșealã de tipar | Permalink jidán s. m., pl. jidáni Sursa: Ortografic | Adãugatã de siveco | Greșealã de tipar | Permalink jidan, jidani s. m. 1. (pop., peior.) evreu. 2. afacerist lipsit de scrupule. Sursa: Argou | Adãugatã de blaurb | Greșealã de tipar | Permalink jidan s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg) jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop; îs) jidan botezat Creștin cu apucãturi rele. 4. (Pop; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelãciuni. 5. (Pop; îe) Parcã se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop; îe) Când vor ieși jidanii la secerã Niciodatã. 7. (Ent; reg) Jidov (8). 8. (Orn) Corb-de-noapte Sursa: MDA | Adãugatã de raduborza | Greșealã de tipar | Permalink   jid (jízi), s.m. – Evreu. Sl. ¾idŭ, cf. rut., pol. ¾yd, bg. ¾id „gigant” (DAR). Cu aceastã formã este cuvînt rar, în Trans. de Nord și Mold. – Der. jitcã, s.f. (evreu), cu suf. –cã; jidãu, s.m. (Trans., evreu), prin intermediul mag.zsidó; jidaucã, s.f. (Mold., evreicã); jidan, s.m. (evreu), din sl. cu suf. –an, cf. sl. ¾idinŭ, ¾idomŭ, ¾idochŭ(Miklosich, Fremdw., 137; Cihac, II, 158; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 365; DAR); jidancã, s.f. (evreicã);jidãnesc, adj. (evreiesc); jidãnește, adv. (în felul evreilor); jidãnime, s.f. (mulțime de evrei); jidov, s.n. (evreu;uriaș; Bucov., Meloe proscarabaeus, insectã), din sl. ¾idovinŭ (pentru al doilea sens, cf. bg. ¾id; se explicã prin ideea cã cei dîntîi oameni au fost giganții, îmbinatã cu ideea cã evreii au fost primii oameni); jidoavcã (var.jidoafcã), s.f. (evreicã); jidoveancã, s.f. (dans popular); jidovesc, adj. (evreiesc); jidovetic, adj. (fricos, laș);jidovește, adv. (în felul evreilor); jidovi, vb. (a se converti la iudaism); jidovime, s.f. (adunare de evrei); jidovinã,s.f. (prãpastie, abis), considerîndu-se la origine cã sînt resturi ale unei locuințe de giganți (dupã Scriban, din bg. *du¾dovnica „apã de ploaie”; în dicționare glosãrile acestui cuvînt diferã considerabil, dupã aspectul particular al locului astfel numit). Jidov se folosește mai ales cu sensul de „evreu, evreu din Vechiul Testament”; Probabil cã dacã aceastã aberație  interzicerii cuvânului jidan/jidov va fi adoptatã oficial, va tebui ca acest cuvânt sã fie șters din titlul unor opere literare (precum ”Povestea jidovului rãtãcitor”) numai ca sã mai fie ascuns pentru o vreme, de ochii goimilor adevãrul despre crimele jidãnești împotriva Umanitãții (din care ei nu fac parte, cu care nu se identificã, pe care o disprețuiesc dar vor sã o subjuge), prin Rãzboaiele Mondiale și Crizele Economice provocate de ei.