Un candidat care s-ar declara public homosexual ar avea sanse scazute de a fi votat de romani. Cel putin asa reiese dintr-un sondaj realizat in randul cititorilor Ziare.com, majoritatea acestora spunand ca nu ar vota un asemenea candidat, cel putin nu acum
Sondajul a fost realizat in perioada 23.07.2011 – 30.07.2011 si la el au participat 2.958 de cititori Ziare.com.
55,88% dintre respondenti au raspuns ca nu ar vota niciodata un astfel de candidat, iar 8,73% au precizat “nu acum”. In schimb, 30,66% au raspuns afirmativ, iar 4,73% au bifat “nu stiu”.
In timp ce Romania este si astazi, dupa doua decenii de democratie, cuprinsa de prejudecati, in SUA reprezentantii minoritatilor sexuale sunt acceptati cu mult mai multa ingaduinta. Potrivit unui sondaj Gallup, realizat recent in SUA, din ce in ce mai multi alegatori ar pune stampila pe un homosexual, o lesbiana sau un bisexual.
Astfel, 67% dintre votanti ar alege un homosexual care candideaza la presedintie. Numarul este in crestere, dupa ce tot Gallup arata, in 1978, ca doar 25% dintre votanti ar face o astfel de alegere, iar in 2007, 55% ar fi ales un homosexual in fruntea statului.
In schimb, sondajele realizate in Romania arata cu totul altceva. Potrivit unui studiu realizat anul trecut la comanda Fundatiei Soros, trei sferturi dintre cei chestionati nu si-ar dori sa aiba vecin de apartament un homosexual, iar doua treimi s-ar feri sa stea langa un tigan sau un bolnav de SIDA.
Astfel, 67% dintre votanti ar alege un homosexual care candideaza la presedintie. Numarul este in crestere, dupa ce tot Gallup arata, in 1978, ca doar 25% dintre votanti ar face o astfel de alegere, iar in 2007, 55% ar fi ales un homosexual in fruntea statului.
In schimb, sondajele realizate in Romania arata cu totul altceva. Potrivit unui studiu realizat anul trecut la comanda Fundatiei Soros, trei sferturi dintre cei chestionati nu si-ar dori sa aiba vecin de apartament un homosexual, iar doua treimi s-ar feri sa stea langa un tigan sau un bolnav de SIDA.Imaginati-va ca la alegerile parlamentare din 2012, un candidat independent sau afiliat unui partid declara public ca este homosexual. Este rezervat in comentarii pe aceasta tema, iar pe toata perioada campaniei electorale incearca sa va convinga de ce trebuie sa ajunga in Legislativ. Cum ati reactiona? Ce ar conta mai mult: proiectele pe care le propune sau apartanenta la o minoritate sexuala? L-ati vota?
Americanii ar face-o. Potrivit unui sondaj Gallup, realizat recent in SUA, din ce in ce mai multi alegatori ar pune stampila pe un homosexual, o lesbiana sau un bisexual. Astfel, 67% dintre votanti ar alege un homosexual care candideaza la presedintie. Numarul este in crestere, dupa ce tot Gallup arata, in 1978, ca doar 25% dintre votanti ar face o astfel de alegere, iar in 2007, 55% ar fi ales un homosexual in fruntea statului.
Americanii promoveaza homosexualii si in politica
De asemenea, potrivit organizatiilor care sustin implicarea homosexualilor in politica, numai in 2010, la nivel national, 107 candidati cu preferinte sexuale pentru acelasi sex au fost alesi in functii, in crestere cu o treime fata de 2008. Un salt asemantor se preconizeaza sa aiba loc si la alegerile din 2012.
Scepticismul politicienilor romani
Romania insa, nici la peste 20 de ani de libertate, nu a scapat de multe dintre prejudecati. Potrivit unui studiu realizat anul trecut la comanda Fundatiei Soros, trei sferturi dintre cei chestionati nu si-ar dori sa aiba vecin de apartament un homosexual, iar doua treimi s-ar feri sa stea langa un tigan sau un bolnav de SIDA.
Dar ce s-ar intampla totusi in 2012, daca ar aparea un candidat gay pentru Parlament sau Presedintie? “Imi vine greu sa cred ca intr-o tara cum este Romania, intr-o societate in care biserica este foarte importanta, un candidat care si-ar scoate in evidentia apartenenta la o minoritate sexuala ar atrage voturi prin prisma acestui atribut. Romanii nu sunt pregatiti sa priveasca cu deschidere astfel de persoane”, considera deputatul PNL, Cristina Pocora, presedintele Comisiei pentru egalitate de sanse.
La randul sau, deputatul PDL Maria Stavrositu este de parere ca societatea puternic influentata de confuzia dintre Biserica si religie ar fi impiedicata sa priveasca obiectiv un candidat homosexual, de pilda. “Biserica a avut o opinie clara in aceasta privinta. Si cum, la noi, religia este confundata cu Biserica, romanii au deja prejudecati in ceea ce priveste apartenenta la o minoritate sexuala. Prin urmare, nu cred ca in Romania ar trece neobservat acest aspect legat de un candidat”, a spus Maria Stavrositu.
Mai mult, crede democrat-liberala, problemele economice ii fac pe romani sa treaca in planul al doilea astfel de teme si dezbateri publice. “Grijile oamenilor sunt atat de mari, incat nu mai au nici energie si nici resurse sa mai fie preocupati de alte subiecte, si aceste teme pica in josul listei de prioritati”, a completat deputatul.
Nu am depasit nici tema discriminarii femeii in politica
Atat liberara Cristina Pocora, cat si PDL-ista Maria Stavrositu sustin ca pana la dezbaterea candidaturii unei persoane care apartine unei minoritati sexuale, Romania trebuie sa depaseasca prejudecatile legate de femeile care activeaza in politica. “In momentul in care este vorba de o femeie, oamenii se uita foarte greu la fondul discutiilor abordate.
De obicei, sunt preocupati de aspectele de forma. Atunci cand vine vorba despre femei in politica, administratie sau management, Romania este fie ultimul loc, fie pe penultimul loc in Europa, iar pe plan mondial suntem de asemenea in coada clasamentului. Neasteptat, suntem chiar si in urma Turciei”, spune Stavrositu, completata de Cristian Pocora.
“Pana sa ma preocupe accesul in politica al persoanelor care au o alta orientare sexuala decat majoritatea, societatea romaneasca ar trebui sa se preocupe mai degraba de o reprezentare echilibrata in functie de gen. In societate gasim impartiti in procente asemanatoare barbatii si femeile, insa acest lucru nu se regaseste si in functiile alese”, a spus Pocora.
Deputatul PNL Tudor Ciuhodaru sustine insa, ca nu ar trebui sa conteze apartenenta sexuala a politicienilor. “Imi este greu sa spun care ar fi reactia alegatorilor romani, dar probabil nu ar fi una dintre cele mai deschise in acest moment. Daca ar fi sa punem o problematica publica, desi acest lucru va fi dificil in orice stat din lumea asta, cred ca ar trebui sa fie mai important ceea ce fac politicienii”, a subliniat el.
Politicieni gay
Michael Guest, ambasadorul SUA in Romania, a fost primul homosexual confirmat intr-o astfel de functie de Senatul american. Tot in SUA, Roberta Achtenberg a intrat in istorie ca prima lesbiana recunoscuta confirmata de Senat intr-o functie federala. Waheed Alli este singurul membru gay al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, din 1998.
Unul dintre cei mai importanti politicieni europeni care si-a recunoscut apartanenta la o minoritate sexuala este Bertrand Delanoe. Se intampla in 1998. In 2001, a devenit primar al Parisului. James Clark este din 2004 ambasadorul Marii Britanii in Luxemburg, iar impreuna cu partenerul sau reprezinta primul cuplu gay primit in audienta de Regina Elisabeta.
Americanii ar face-o. Potrivit unui sondaj Gallup, realizat recent in SUA, din ce in ce mai multi alegatori ar pune stampila pe un homosexual, o lesbiana sau un bisexual. Astfel, 67% dintre votanti ar alege un homosexual care candideaza la presedintie. Numarul este in crestere, dupa ce tot Gallup arata, in 1978, ca doar 25% dintre votanti ar face o astfel de alegere, iar in 2007, 55% ar fi ales un homosexual in fruntea statului.
Americanii promoveaza homosexualii si in politica
De asemenea, potrivit organizatiilor care sustin implicarea homosexualilor in politica, numai in 2010, la nivel national, 107 candidati cu preferinte sexuale pentru acelasi sex au fost alesi in functii, in crestere cu o treime fata de 2008. Un salt asemantor se preconizeaza sa aiba loc si la alegerile din 2012.
Scepticismul politicienilor romani
Romania insa, nici la peste 20 de ani de libertate, nu a scapat de multe dintre prejudecati. Potrivit unui studiu realizat anul trecut la comanda Fundatiei Soros, trei sferturi dintre cei chestionati nu si-ar dori sa aiba vecin de apartament un homosexual, iar doua treimi s-ar feri sa stea langa un tigan sau un bolnav de SIDA.
Dar ce s-ar intampla totusi in 2012, daca ar aparea un candidat gay pentru Parlament sau Presedintie? “Imi vine greu sa cred ca intr-o tara cum este Romania, intr-o societate in care biserica este foarte importanta, un candidat care si-ar scoate in evidentia apartenenta la o minoritate sexuala ar atrage voturi prin prisma acestui atribut. Romanii nu sunt pregatiti sa priveasca cu deschidere astfel de persoane”, considera deputatul PNL, Cristina Pocora, presedintele Comisiei pentru egalitate de sanse.
La randul sau, deputatul PDL Maria Stavrositu este de parere ca societatea puternic influentata de confuzia dintre Biserica si religie ar fi impiedicata sa priveasca obiectiv un candidat homosexual, de pilda. “Biserica a avut o opinie clara in aceasta privinta. Si cum, la noi, religia este confundata cu Biserica, romanii au deja prejudecati in ceea ce priveste apartenenta la o minoritate sexuala. Prin urmare, nu cred ca in Romania ar trece neobservat acest aspect legat de un candidat”, a spus Maria Stavrositu.
Mai mult, crede democrat-liberala, problemele economice ii fac pe romani sa treaca in planul al doilea astfel de teme si dezbateri publice. “Grijile oamenilor sunt atat de mari, incat nu mai au nici energie si nici resurse sa mai fie preocupati de alte subiecte, si aceste teme pica in josul listei de prioritati”, a completat deputatul.
Nu am depasit nici tema discriminarii femeii in politica
Atat liberara Cristina Pocora, cat si PDL-ista Maria Stavrositu sustin ca pana la dezbaterea candidaturii unei persoane care apartine unei minoritati sexuale, Romania trebuie sa depaseasca prejudecatile legate de femeile care activeaza in politica. “In momentul in care este vorba de o femeie, oamenii se uita foarte greu la fondul discutiilor abordate.
De obicei, sunt preocupati de aspectele de forma. Atunci cand vine vorba despre femei in politica, administratie sau management, Romania este fie ultimul loc, fie pe penultimul loc in Europa, iar pe plan mondial suntem de asemenea in coada clasamentului. Neasteptat, suntem chiar si in urma Turciei”, spune Stavrositu, completata de Cristian Pocora.
“Pana sa ma preocupe accesul in politica al persoanelor care au o alta orientare sexuala decat majoritatea, societatea romaneasca ar trebui sa se preocupe mai degraba de o reprezentare echilibrata in functie de gen. In societate gasim impartiti in procente asemanatoare barbatii si femeile, insa acest lucru nu se regaseste si in functiile alese”, a spus Pocora.
Deputatul PNL Tudor Ciuhodaru sustine insa, ca nu ar trebui sa conteze apartenenta sexuala a politicienilor. “Imi este greu sa spun care ar fi reactia alegatorilor romani, dar probabil nu ar fi una dintre cele mai deschise in acest moment. Daca ar fi sa punem o problematica publica, desi acest lucru va fi dificil in orice stat din lumea asta, cred ca ar trebui sa fie mai important ceea ce fac politicienii”, a subliniat el.
Politicieni gay
Michael Guest, ambasadorul SUA in Romania, a fost primul homosexual confirmat intr-o astfel de functie de Senatul american. Tot in SUA, Roberta Achtenberg a intrat in istorie ca prima lesbiana recunoscuta confirmata de Senat intr-o functie federala. Waheed Alli este singurul membru gay al Camerei Lorzilor din Marea Britanie, din 1998.
Unul dintre cei mai importanti politicieni europeni care si-a recunoscut apartanenta la o minoritate sexuala este Bertrand Delanoe. Se intampla in 1998. In 2001, a devenit primar al Parisului. James Clark este din 2004 ambasadorul Marii Britanii in Luxemburg, iar impreuna cu partenerul sau reprezinta primul cuplu gay primit in audienta de Regina Elisabeta.LA NOI:
Aproape trei sferturi dintre români privesc homosexualitatea ca pe un lucru rãu, iar 40% cred cã astfel de relaþii ar trebui sancþionate. O aratã o cercetare realizatã de Gallup Organization cerutã de Consiliul Naþional pentru Combaterea Discriminãrii.
Cercetarea aratã cã 19% dintre români cred cã o mãsurã împotriva relaþiilor dintre homosexuali ar fi interzicerea unor drepturi, alþi 15% i-ar amenda, iar 10% vor chiar închisoarea pentru aceste minoritãþi.
O altã problemã pe care o au românii cu homosexualii este aceea cã s-ar simþi deranjaþi dacã ar afla cã un membru al familiei este homosexual. Este cazul a 84% dintre cei chestionaþi.
ªi cãsãtoriile unui astfel de cuplu este criticatã de români. 64% considerã cã ar trebui interzise aceste legãminte, iar aproape 68% ar cere interzicerea înfierii unui copil.
Potrivit cercetãrii, acceptarea se manifestã doar atunci când homosexualitatea nu este afiºatã. Când însã e vorba de a fi colegi de muncã sau vecini cu homosexuali, atunci 58%, respectiv 57% dintre cei chestionaþi ar fi împotrivã. Cercetarea a fost realizatã pe 1.200 de oameni în perioada iunie-iulie 2008.
]]>
