Rugaciune pentru vrajmasi a Sf. Nicolae Velimirovici

“Doamne binecuvânteazã pe vrãjmaºii mei! ªi eu îi binecuvântez ºi nu-i blestem! Vrãjmaºii m-au împins ºi mai mult spre Tine, în braþele Tale, mai mult decât prietenii. Aceºtia m-au legat de pãmânt ºi mi-au rãsturnat orice nãdejde spre pãmânt. Vrãjmaºii m-au fãcut strãin faþã de împãrãþiile pãmânteºti ºi un locuitor netrebnic, faþã de pãmânt. Precum o fiarã prigonitã, aºa ºi eu, prigonit fiind, în faþa vrãjmaºilor, am aflat un adãpost mai sigur, ascunzându-mã sub cortul Tãu, unde nici vrãjmaºii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu. Doamne, binecuvânteazã pe vrãjmaºii mei! ªi eu îi binecuvântez ºi nu-i blestem. Ei au mãrturisit în locul meu pãcatele mele în faþa lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruþat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri. Ei m-au hulit atunci când eu m-am mãgulit pe mine însumi. Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi. Când eu m-am fãcut înþelept, ei m-au numit nebun. Când m-am fãcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic. Când am vrut sã conduc pe oameni ei m-au împins înapoi. Când m-am grãbit sã mã îmbogãþesc, ei m-au smucit înapoi cu mânã de fier. Când m-am gândit sã dorm liniºtit, ei m-au trezit din somn. Când mi-am zidit casã pentru viaþã lungã ºi liniºtitã, ei au rãsturnat-o ºi m-au izgonit afarã. Într-adevãr vrãjmaºii m-au dezlegat de lume ºi mi-au prelungit mâinile pânã la veºmântul Tãu. Binecuvânteazã Doamne pe vrãjmaºii mei! Binecuvânteazã-i ºi-i înmulþeºte; asmute-i ºi mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine sã fie fãrã întoarcere; ca sã se rupã nãdejdea mea în oameni ca pânza de pãianjen; ca smerenia sã împãrãþeascã deplin în inima mea; ca inima mea sã devinã mormântul celor rele. Ca toatã comoara mea sã o aduni în ceruri. Ah, de m-aº elibera odatã de autoamãgire, care m-a încâlcit într-o mreajã cumplitã a vieþii înºelãtoare! Vrãjmaºii m-au învãþat sã ºtiu ceea ce puþin ºtiu în lume: cã omul nu are pe pãmânt vrãjmaºi afarã de sine însuºi. Doar acela urãºte pe vrãjmaºi, care nu ºtie cã vrãjmaºi nu sunt vrãjmaºi, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvânteazã pe prietenii ºi pe vrãjmaºii mei! Sluga blestemã pe vrãjmaºi cãci nu ºtie, iar Fiul îi binecuvânteazã cãci ºtie. Fiul ºtie cã vrãjmaºii nu pot sã se atingã de viaþa lui. De aceea El pãºeºte liber între ei ºi se roagã lui Dumnezeu pentru aceºtia. Doamne binecuvânteazã pe vrãjmaºii mei! ªi eu îi binecuvântez ºi nu-i blestem!” Marele Mitropolit Sârb Nicolae Velimirovici, un martir al comunismului ateist]]>