”Avocatura este tot atît de veche ca și magistratura, tot atât de nobilã ca si virtutea, tot atat de necesara ca si justitia.” (Henri François d’Aguesseau) scris de Daniel Fenechiu Constat, de o lungã bucatã de vreme, cã atacurile împotriva profesiei de avocat nu mai contenesc… Aproape toate profesiile cu o componentã juridicã – fie aceasta cât de micã, atenteazã – direct sau cu ocolișuri, pe fațã sau în diverse budoare, la profesia noastrã. Servicii specifice profesiei de avocat ies – rând pe rând, din portofoliul avocaturii și completeazã portofoliile altor profesii. Sau – situația fericitã, devin comune… Serviciile juridice nou apãrute, corespondente noilor institutii juridice, sunt atribuite altor profesii in detrimentul profesiei noastre… În exercitarea profesiei, sau a ce a mai rãmas din ceea ce a fost odinioarã profesia de avocat, întâmpinam din ce în ce mai multe probleme și dificultãți. Suntem deseori ignorați sau chiar umiliți de magistrați, priviți de sus de alte profesii juridice și nesocotiți de autoritãți… Considerați “public” sau simpli “mandatari”… Ce diferențã fațã de notarii publici, executorii judecãtoresti și practicienii în insolvențã ca sã enumãr  doar câteva categorii dintre  “colegii noștri” din Uniunea Naționalã a Profesilor Liberale… Concomitent cu ciuntirea profesiei și marginalizarea avocaților, ne confruntãm, din ce în ce mai mult, cu extinderea avocaturii ilegale. Vã amintiți probabil cã, în urmã cu mai mulți ani, un cetãțean a înființat o fundație, care a înființat barouri pe care le-a populat apoi cu persoane care astãzi chiar se considerã avocați. Respectivul cetãțean, deși nu era avocat s-a proclamat ”avocat” si a generat, în timp, câteva mii de ”avocați”, creând o rețea paralelã. Organizatã pe structura UNBR și autointitulatã UNBR. Membri rețelei au legitimații și ștampile ca ale noastre, utilizeazã tipizate identice cu ale noastre și creeazã o confuzie totalã între noi și ei… Între timp, din câte înțeleg, citind materialele de pe un site care îi promoveazã – și chiar nu înțeleg de ce, aflu cã respectiva rețea s-a splitat și cã astãzi, în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România existã chiar douã rețele care utilizeazã denumirea UNBR… Tabloul sumbru al asediilor asupra profesiei noastre continuã… Presa și blogurile  titreazã din ce în ce mai des: ”avocați arestați”, ”avocați corupți”, ”avocați imorali”, ”corupția din avocaturã”… Suntem din ce în ce mai învrãjbiți unii împotriva altora… Litiganții împotriva consultanților, individualii împotriva caselor de avocaturã, oficiile împotriva stagiarilor, localii împotriva celor din alte barouri… și exemplele ar putea continua. Tabloul pe care vi l-am prezentat, pe care fiecare dintre voi îl vede zi de zi și – din pãcate, de prea multã vreme este doar sumbru, nu și complet. Problemele și neajunsurile sunt mult mai multe, dar voi le știți… Acestea nu pot fi explicate nici prin faptul cã suntem prea mulți, nici prin ”pauperizarea” profesiei… Pentru cã, la intrarea în vigoare a odioasei legi 3/1948 care a scos din profesie elita avocaturii românești a acelor vremuri, în România activau 18.000 de avocați (astãzi avem circa 25.000). Care nu erau nici prea mulți, nici pauperi… 18.000 de avocați care trãiau decent. 18.000 de avocați care exercitau o profesie de elitã. 18.000 de avocați care erau respectați pentru cã erau avocați. 18.000 de avocați pe care nu putea sã-i umileascã, nesocoteascã, marginalizeze sau sã-i priveascã de sus, nimeni. Pentru cã avocatura era o profesie respectatã. Pentru cã impunea respect! Ce fãceau în plus fațã de noi avocații din perioada interbelicã? Sincer, nu știu prea exact… Dar știu sigur cã redactau contracte de vânzare cumpãrare care erau astfel transcrise la grefele tribunalelor (am dedus asta vãzând actele acelor vremuri), așa cum fac și astãzi avocații din multe țãri europene, unele chiar foste comuniste (Ungaria este cel mai apropiat exemplu)… În rest fãceau cam ce facem și noi, astãzi. Dar nu erau dezbinați și învrãjbiți și aveau o conștiințã a unei profesii de elitã. Conștiința care se manifesta în orice situație. Un deputat avocat era în primul rând avocat și abia apoi deputat… Un demnitar avocat era în primul rând avocat și apoi demnitar. În tot ceea ce fãceau transpãrea apartenența lor la nobila profesie de avocat… Spre deosebire de astãzi, când deși circa 1/3 din parlamentari sunt avocați, majoritatea noilor codificãri favorizeazã orice profesie juridicã, mai puțin pe cea de avocat. Când, deși apreoape toți miniștrii justiției au fost avocați, majoritatea inițiativelor legislative și deciziilor guvernamentale au fost mai mult în detrimentul decât în folosul profesiei noastre. Când, deși mare parte din componenții organelor de conducere ale unor profesii juridice liberale sunt avocați, poziția acestor profesii fațã de avocaturã este una expansivã, de revendicare și preluare a serviciilor specifice profesiei de avocat. Imaginați-vã, cum ar fi reacționat Istrate Micescu, Titu Maiorescu, Mihail Kogãlniceanu, Barbu Ștefãnescu Delavrancea sau Nicolae Cerveni – fiecare dintre ei ilustru avocat și temporar om politic, în Parlament sau la o emisiune televizatã, puși în fața unei acțiuni de ciuntire a profesiei lor de suflet? Sau în fața asediului avocaturii ilegale? Din pãcate, nu avem șansa ca avocații parlamentari de astãzi sã le semene. Chestiune de ”profesiune de suflet”… N-am sã insist asupra modului în care organele profesiei noastre au reacționat și reacționeazã fațã de ciuntirea profesiei, marginalizarea avocaților, avocatura ilegalã și celelalte probleme ale profesiei… Pentru cã fiecare dintre noi știm… Și mai știm cã doar o acțiune solidarã a noastrã poate sã readucã profesia de avocat acolo unde îi este locul. Dacã ne vom mișca noi, cu siguranțã se vor mișca și organele profesiei. Pentru cã, în adâncul sufletului meu, încã mai cred cã unora dintre aleșii noștri în organele profesiei, le pasã de profesia noastrã. Chestiune de ”profesiune de suflet”. Alãturați-vã Asociației pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților în acțiunea pentru recâștigarea prestigiului profesiei noastre! *** Site-ul www.adsa.ro va publica în cadrul secțiunii ”Avocatura la rãscruce de vânturi” materiale scrise de confrații noștri pe teme ce țin de problemele și neajunsurile profesiei. Vã rugãm așadar, nu ezitați sã scrieți analizele voastre, punctele voastre de vedere și opiniile voastre pe marginea problemelor profesiei și sã ni le transmiteți pe adresa: contact@adsa.ro.]]>