Cip-ul (în special cel care poate comunica la distanþã – de tipul RFID) este elementul cheie prin intermediul cãruia se realizeazã un “transfer de inteligenþã” de la oameni la universul inconjurãtor (plante, animale, lucruri);

Comunicarea cip-urilor între ele potenþeazã “inteligentizarea” spaþiului înconjurãtor;

Valul schimbãrilor nu poate fi oprit pentru cã progresul este forþa motrice pe scara evolutivã a tehnologiei (teza inevitabilitãþii la care am fãcut referire într-un capitol anterior);

Prin cip-ul implantat în creier omul ar putea “comunica” atât cu calculatorul cât ºi cu lucrurile, animalele ºi plantele din jur fiind o prezenþã „vie” ºi continuã în lumea virtualã.

Lumea “de-creatã” prin tehnologie ºi inginerie geneticã Dacã la eforturile de “inteligentizare” a lumii prezentate mai sus le adaugãm ºi pe cele de “îmbunãtãþire” a plantelor ºi animalelor astfel încât “sã rãspundã mai bine nevoilor oamenilor” putem vorbi despre “o nouã lume”, o ne-lumeîn înþelesul deplin al cuvântului. Legãtura dintre „inteligentizarea” lucrurilor prin tehnologie ºi ingineria geneticã este datã de concepþia comunã ce stã în spatele acestor procese: omul vãzut ca demiurg omniscient ºi omnipotent, prin intermediul ºtiinþei, al lumii aflate sub stãpânirea sa. „De-creatã” prin tehnologie ºi inginerie geneticã, lumea nouã (ne-lumea), în proiectarea celor care cred cã sunt demiurgii acestei lumi, ar trebui sã satisfacã toate cerinþele de confort ºi de plãcere pe care ºi le-ar putea închipui omul – promiþând, astfel, emanciparea sa totalã de constrângerile sociale, culturale ºi chiar ºi naturale. În realitate, având în vedere caracterul utopic al acestei credinþe demiurgice, se va ajunge la cea mai cumplitã tiranie pe care a cunoscut-o omenirea, deoarece:

• noua lume, alcãtuitã din sisteme de administrare întreþinute tehnologic, nu va avea un echilibru dinamic pe termen lung (nu se poate susþine singurã) ºi, pentru a se menþine, sistemele vor trebui intreþinute într-un efort de putere  total ºi continuu;
• fragilitatea lumii nou create va solicita un control strict ºi total, precum ºi mecanisme de înlãturare a oricãror inadvertenþe, opoziþii, blocaje;
• va genera noi legi ºi principii atât prin schimbarea / adaptarea celor
• existente cât ºi prin apariþia unora noi care sã rãspundã mai bine noilor cerinþe de conducere / organizare / securitate / lucru etc. Îndepãrtând lumea din ce în ce mai mult de legile „tradiþionale” care erau mult mai apropiate de firea omului prin raportarea la legile ºi raþionalitãþile dumnezeieºti puse în Creaþia Sa.

Deºi pare dificil chiar ºi ca exerciþiu de imaginaþie, lumea “de-creatã” este mai aproape de noi decât credem. Deja recunoaºtem în jurul nostru elementele ei. În prezent se construieºte infrastructura prin intermediul cãreia se vor uni toate elementele sale care vor avea astfel noi potenþialitãþi. Eºafodajul cheie al infrastructurii pe baza cãreia va funcþiona lumea “de-creatã” este “lumea virtualã,” în care:

• prin apariþia unor noi soiuri de plante ºi animale lumea creatã de Dumnezeu se poate schimba fundamental faþã de ceea ce cunoºtem în prezent, ajungând de nerecunoscut;
• inteligenþa artificialã a lucrurilor ºi interacþiunea dintre ele va remodela spaþiul de vieþuire al oamenilor;
• lipsitã de serviciile de mentenanþã sau de condiþii specifice bunei funcþionãri / creºteri lumea “de-creatã” va fi fragilã ºi fãrã capacitatea de auto-susþinere (atât construcþiile bazate pe tehnologie cât ºi cele rezultate prin inginerie geneticã);
• lumea nouã necesitã a fi guvernatã de principii ºi legi noi adecvate funcþionãrii noilor sisteme (tehnologice, economice, sociale, politice, etc); având în vedere cã pretenþia celor care instaureazã noua lume este de tip absolut, utopic, intreþinerea acestei utopii nu se poate face decât printr-un regim de putere totalitar, absolut.
• „dezvoltarea” prin sine ºi pentru sine este un principiu de bazã al lumii „de-create”care astfel se îndeparteazã constant de creaþia lui Dumnezeu;
• ,,inteligentizarea” ºi “îmbunãtãþirea” lumii vii conduc la apariþia unor hibrizi, adecvate “minuni” prin prisma “realizãrilor” tehnologiei, de fapt monºtri prin prisma raportãrii la ceea ce a creat Dumnezeu;
• lumea “de-creatã” este o caracaterizare a lumii create de Dumnezeu. Aparent, omul va fi “creatorul” ºi “stãpânul absolut” al acestei lumi noi, de-create dupã chipul ºi asemãnarea pãcatului.

]]>