O, iartã-mi Doamne atâtea rugãciuni Prin care-Þi cer doar pâine ºi pazã ºi minuni, Cãci am fãcut adesea din Tine robul meu Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu, În loc sã vreau eu, Doamne, sã fie voia Ta Îþi cer într-una sã faci Tu, voia mea, Îþi cer s-alungi necazul, sã nu-mi trimiþi ce vrei ªi sã-mi slujeºti în toate, sã-mi dai fãrã sã-mi iei, Gândindu-mã cã dacã îþi cant ºi Te slãvesc Am drept sã-þi cer într-una sã faci tot ce doresc. O, iartã-mi felu-acesta nebun de-a mã ruga ªi-nvaþã-mã ca altfel sã stau în faþa Ta, Nu tot cerându-þi Þie sã fii Tu robul meu, Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul sã fiu eu; Sã înþeleg cã felul cel mai bun de-a mã ruga E sã doresc în toate sã fie voia Ta.
