Minciunile democraþiei ºi limbajul amãgirii

Autor: Colin Todhunter Sursa: GlobalResearch Într-o perioadã tot mai marcatã de logica mass-mediei, limbajul este totul ºi este adesea folosit de oficialitãþi pentru a tiraniza înþelesul. Vinovatã de moartea a milioane de oameni din 1945 încoace, SUA a devenit cel dintâi stat terorist din lume. Pânã în anii ’80, fostul ofiþer CIA John Stockwell estimase numãrul morþilor la ºase milioane. Dupã cum indicã un articol recent, de la bombardamentele în masã din Asia de Sud-Est pânã la brigãzile morþii din America de Sud, CIA ºi armata SUA au fost responsabile direct ºi indirect de un numãr reevaluat de zece milioane de morþi (1). Dar aºa ceva nu se mai cheamã genocid în ziua de azi. Ca o ironie, SUA au deturnat sensul cuvântului „teroare” pentru a-ºi justifica tipul sãu de tiranie printr-un rãzboi împotriva terorii. La cele zece milioane se pot adãuga nenumãrate alte vieþi care au fost sacrificate pe altarul profitului corporatist, dar care nu s-au bazat pe armatã pentru a bombarda oamenii ºi þãrile ca sã le supunã, ci pe o anumitã politicã. Nu se cheamã dominare. Ci ajustare structuralã. Drept urmare, sute de mii de fermieri indieni ºi-au curmat viaþa în cursul ultimului deceniu, jumãtate dintre ei în urma agrobusiness-ului SUA care manipula preþurile materiilor prime la scarã mondialã, prin intermediul politicilor puse în practicã fie de guvernul SUA, fie prin monopolul corporatist sau tehnologiile de frontierã, de seminþe „terminator” care i-au adus pe fermieri la îndatorãri insuportabile (2). Situaþia fermierilor indieni nu este una izolatã. Câte vieþi nu au fost curmate în lume din cauza violenþei structurale intrinseci sau a crimelor tãcute, dar zilnice, ale funcþionãrii aparent benigne a capitalismului de pradã? Inegalitãþile inerente ale sistemului au furat efectiv ani din viaþa oamenilor, le-au sleit puterea ºi sãnãtatea trupeascã, le-au secat apa de la robinet ºi hrana din farfurie. Din Marea Britanie pânã în Africa,  clasele subjugate – carnea de tun economic adesea respinsã în zilele noastre, carnea de tun din timpul rãzboiului sau eroii reîntorºi din luptã care vor fi aruncaþi peste bord de cãtre sistem la întoarcerea acasã, oamenii care urmeazã sã fie manipulaþi ºi exploataþi dupã bunul plag prin noþiunile înºelãtoare de naþionalism ºi interes naþional – acestor clase li s-a scurtat viaþa sau li s-a vãduvit de ºanse din cauza greutãþilor impuse de pumnul de fier al capitalismului (3). Însuºirea bogãþiei printr-un sistem care o adunã de jos în sus printr-un proces de acumulare prin deposedare (4) este lãudatã ca fiind creºtereprosperitate ºi libertatea de a alegeîn ciuda dovezilor, din Grecia pânã în Spania, cã realitatea pentru majoritatea oamenilor a fost creºterea sãrãciei, suferinþa ºi lipsirea de posibilitãþi de a alege. Despre aceste lucruri nu aveþi cum sã ºtiþi prea multe dacã recurgeþi doar la presa mainstream. Sigur, poate vi s-a spus cã va trebui sã strângeþi cureaua pentru cã ne confruntãm toþi cu aceeaºi problemã ºi cã trebuie sã faceþi niºte sacrificii în aceste vremuri grele pentru economie. ªi, ca ºi cum nu era de ajuns, pe mãsurã ce þara (orice þarã) este datã la gunoi pentru cã excede cerinþele dupã ce munca a fost externalizatã în alte þãri, noi mai trebuie sã ºi atacãm Mali, Siria, Libia, Iranul (lista poate continua) pentru cã a nu o face înseamnã sã îngãdui celor rãi sã ia în stãpânire planeta. ªi unde am ajunge fãrã asemenea noþiuni subþiri?  Nu este jefuirea resurselor. Ci umanitarism. Pãi am fi exact unde suntem în momentul de faþã, fiindcã cei rãi deja sunt la putere ºi duc rãzboaie nu numai împotriva oamenilor din þãrile sus menþionate, ci ºi împotriva oamenilor din propriile lor þãri, prin intermediul mijloacelor de supraveghere în masã, a sistemului de pedepse, a efectelor letargice a drogurilor de spionaj importate ilegal sau prin industria de infotainment ºi barajul legislativ care slujeºte la lipsirea de libertãþile civile. Jocul a fost dat pe faþã, economia vesticã dominantã (cea a Statelor Unite) este falitã, fãrã ºanse de îndreptare (5). Imperialismul ºi militarismul nu o mai salveazã, dar nici nesupunerea nu este îngãduitã. Pe mãsurã ce bãncile private ne prind captivi prin dreptul lor de a emite ºi împrumuta bani cãtre guvernele naþionale, ca apoi sã le dea împrumuturi pentru plata dobânzilor într-o spiralã ce scapã de sub control încât datoriile nu vor putea fi niciodatã plãtite integral (6), ei sunt în stare sã-ºi cãptuºeascã buzunarele ºi mai mult prin cumpãrarea resurselor naþionale pe te miri ce de la þãrile pe care tot ei le-au adus la faliment. ªi asta nu se cheamã afaceri. Ci austeritate.
Iar acum îi intereseazã ºi contribuþiile tale la asigurarile sociale. Vor banii tãi de pensie. Îi vor pentru a-i da prietenilor lor infractori de pe Wall Street. ªi mai ºtii ceva? O sã-i obþinã. O sã îi obþinã mai devreme sau mai târziu pentru cã ei sunt ºefii.” G[e]orge Carlin, scriitor, critic ºi comic
Iar presa mainstream [convenþionalã, principalã *] ce rol joacã în toate astea? Unde sunt acei jurnaliºti care pretind sã fie respectaþi în baza unor noþiuni rigide deprofesionalismresponsabilitateobiectivitate? Dacã poþi numi profesionalism, responsabilitate ºi obiectivitate sã fii la mâna intereselor publicitare, a oficialitãþilor de tot felul, a lobbyiºtilor ºi think tankurilor corporatiste, sã fii la mâna lor vrând deci sã nu-i ofensezi cu ceva, atunci sunt exemplele desãvârºite ale virtuþii absolute! Vânzând cu amãnuntul minciunile plãtite cu salarii mari, ei ºi-au dezamãgit ºi continuã sã-ºi dezamãgeascã publicul. Când scot la o luminã slabã prin „investigaþii” „procedurile parlamentare”, personalitãþile, strategiile de carton ºi maºinaþiunile stupide ale politicii de partid, ei nu fac decât sã serveascã ºi sã perpetueze statu-quoul ºi sã-ºi þinã publicul în întuneric în privinþa potenþaþilor neºtiuþi  care pot influenþa voturile ºi a unitãþii de interese ce le permite unora precum Big Oil, Big Banking, Big Pharma, Big Agra ºi celorlalþi sã ne ne stoarcã ºi ultima picãturã de sânge. Dacã privim în urmã la cum a acoperit BBC-ul evenimentele de la bombardamentele NATO în Libia dobândim o perspectivã destul de clarã asupra presei mainstream. Relatarea a fost ruºinos de pãrtinitoare. ªi se aºteaptã ca publicul sã plãteascã pentru un „serviciu public” de transmisiune în masã ca sã fie indus în eroare ºi sã reuºeascã ei sã-ºi asigure acceptarea noastrã pentru politicile de stat-corporatiste care sunt ilegale? Au existat prea puþine analize ale „îndepãrtãrii de la misiune” sau asupra întrebãrii de unde îºi procurã insurgenþii armele în ciuda embargoului impus de ONU. Cu atât mai puþin asupra dreptului moral al NATO de a bombarda o cale de acces spre Tripoli. Nu s-a discutat despre ce a spus profesorul Chris Landsberg de la Universitatea din Johannesburg cã ar fi fost o încãlcare a dreptului internaþional sau despre cele 200 de personalitãþi marcante africane care au acuzat þãrile vestice de subminarea dreptului internaþional. Pe de altã parte, însã, ce ni se serveºte prin intermediul presei mainstream de câte ori Marea Britanie se hotãrãºte sã ducã un rãzboi este porþia gustoasã de sentiment naþional ºi vechea mentalitate colonialã cum cã „bãieþii noºtri” merg „în lume” sã ajute la civilizarea sãlbaticilor. Dar tocmai acesta este rolul presei: sã ajute la ranforsarea ºi reproducerea zi de zi a condiþiilor materiale ale unui sistem social exploatator ºi dezbinator. Asta înseamnã sã ai o presã docilã, neincisivã. Este democraþia liberalã. Este nu numai rolul presei, ci ºi al sistemului de învãþãmânt ºi al sistemului politic, de asemenea. ªi de aceea fostului prim ministru britanic i s-a spus de cãtre ºefii sãi financiari sã vândã ceea ce era privit în derâdere drept „aurul þãrii” la un preþ de nimic, dupã interesele bãncilor, nu ale naþiunii, fãrã ca acest lucru sã fie supus unei dezbateri publice autentice. Unii spun cã a fost primul bailout (7). De aceea banii plãtiþi de contribuabili, fãrã ºtirea majoritãþii acestora, sunt folosiþi nedemocratic ºi netransparent pentru a sprijini bãnci ºi pentru a  rãsturna diferite þãri, pentru a aduce moartea ºi distrugerea a mii de oameni prin „operaþiuni sub acoperire. Unde „sub acoperire” înseamnã ascunse publicului larg care rãmâne într-o convenabilã necunoaºtere a drumului pe care îl apucã banii lor munciþi din greu, fie ei dolari, lire sau euro. De aceea marii infractori la nivel de stat sau corporaþie, criminalii ºi mincinoºii care se învãluie în limbajul libertãþii ºi democraþiei au scãpat neprinºi atâta vreme. Din pãcate, de aceea ei continuã sã scape neprinºi ºi acum. Notes  1)      http://www.globalresearch.ca/the-cias-hollywood-release-zero-dark-thirty-or-how-people-lose-their-humanity/5318368 2)      http://www.countercurrents.org/glo-shiva050404.htm 3)      http://ibnlive.in.com/news/india-is-prospering-indians-arent-aiyar/158081-60-120.html 4)      http://globetrotter.berkeley.edu/people4/Harvey/harvey-con4.html 5)      http://www.globalresearch.ca/the-collapsing-us-economy-and-the-end-of-the-world/31825 6)      http://www.hangthebankers.com/economic-collapse-is-inevitable-heres-why/ 7)      http://www.marketoracle.co.uk/Article35501.html – traducere pentru razbointrucuvant. Preluarea acestui text nu se poate face decat cu acordul nostru explicit. – 
 

Nota noastra:

A se transpune acest principiu al nouvorbei orwelliene si in contextul actualelor negocieri ale guvernului Ponta cu FMI, in care ni se debiteaza aceleasi lozinci ale necesitatii… – reformelor structurale in economia nationala, adica a taierii cheltuielor si a inmultirii somerilora impunerii de noi si noi taxe – privatizarii, adica a vanzarii pe nimic a companiilor profitabile de stat unor corporatii private straine care sa puna mana, astfel, si pe resursele naturale ale Romaniei,  si – “reducerii costurilor” din sistemul sanitar, adica a limitarii accesului romanilor la serviciile medicale…  
Legaturi:
  ***  
Sursa: Rãzboi întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/01/29/limbaj-orwellian-noua-ordine-mondiala-jefuirea-austeritate-dominarea-colonialista-reforme-structurale/ )]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer