LASATI-NE SA FACEM YOGA !

Am mai prins si eu 2 zile de vacanta la Herculane si speram sa ma pot bucura impreuna cu ai mei de un pic de aer proaspat, soare si spiritualitate. Bucuria revederii cu muntele, si rememorarea vacantelor minunate din trecut, la Herculane, mi-a fost umbrita de povestea cu mesajul audio de la Grieg, prin care acesta propunea ca toti yoghinii participanti ai taberei de vacanta sa se roage si sa �ropuna�lui Dumnezeu sa retraga investitura spirituala, charisma si initierile celor care le-au dobandit in cadrul MISA, dar au deviat de la calea spirituala iar acum, uzand de acestea, deviaza si induc in eroare pe altii, de pe calea spirituala. Dincolo de socul initial al unui astfel de mod de a pune problema, am inceput sa imi pun totusi unele intrebari fundamentale despre necesitatea si utilitatea unui astfel de demers, si mai ales cu privire la intentia din spatele mesajului de la Grieg. Undeva aceasta intentie imi pare similara cu cea din romanul lui George Orwell “1984”, respectiv secventa in care fratele cel mare (Big Brother) al Eurasiei, impunea “minutul de ura” fata de inamicul public. Cu alte cuvinte, intentia reala din spatele mesajului este de a reaminti tuturor cine este inamicul. Cum lucrurile nu sunt niciodata simple cand vine vorba de spiritualitate, am zis sa mai pritocesc un pic lucrurile, sa le mai rumeg si sa astept spirala de sambata, sa vedem despre ce este vorba concret, si la ce persoane se refer mesajul. La spirala de sambata, surpriza ! Am descoperit ca mesajul respectiv crease intrebari si in alti colegi, si ca nu exista nici pe departe o opinie comuna fata de aceasta problema, ba dimpotriva, erau chiar unii colegi care se impotriveau unui astfel de demers, si care chiar au trimis un bilet in acest sens organizatorilor taberei de yoga, cu solicitarea de a fi facut public continutul acestuia. Spre rusinea lor, semnatarii acestui bilet nu au raspuns solicitarii organizatorilor de a veni la microfon si de a da ei insisi citire continutului mesajului lor, fapt ce denota lasitate si lipsa unor convingeri ferme. Ulterior, dupa ce am ajuns in camera, la hotel, un amic m-a sunat si mi-a spus ca mi-a trimis pe mail continutul mesajului respectiv. Mesajul, pe un ton revoltat, se opune in esenta actiunii de solicitare a ridicarii �harismei�celor ce au abuzat de ea, pe motiv ca din cursurile de yoga rezulta ca energa vitala = charisma, si de aici concluzia ca solicitarea �esorbirii in nemanifestare de catre Dumnezeu Tatal�a charismei echivaleaza cu un act de magie neagra, cu actiunea de a solicita moartea cuiva. Daca as fi cunoscut continutul biletului si daca acesta ar fi cuprins alte argumente mai solide, desigur ca m-as fi prezentat eu insumi la microfon pentru a-l citi. Insa argumentele respective frizeaza acelasi ridicol ca si mesajul la care se refera si nu doresc sa intru intr-un dialog al ineptiilor pe teme pseudo-spirituale. In opinia mea, �esorbtia in nemanifestare�a unor calitati sau initieri ale unora, cu tot cu ei sau fara, echivaleaza cu neaosa trimitere la origini, injuratura romaneasca de trimitere la mama, cu de altfel profunde conotatii spirituale, deoarece orice trimitere la Creator vizeaza renasterea intr-o conditie mai buna… ? Voi prezenta in continuare argumentele mele pentru care nu sunt de acord cu mesajul lui Grieg si nu subscriu acestuia: Cand eram in anul 1 de yoga, era in mare voga un text yoghin care vorbea despe succesul in practica yoga in conditiile in care un discipol urmeaza un maestru autentic. Se vorbea acolo despre discipolul model, care prin practica asidua obtine succesul in numai 3 ani, despre cel mai putin muncitor, care obtine succesul in 6 ani, despre cel obisnuit care se desavarseste in yoga dupa 9 ani de practica, si despre ultima categorie, discipolul larvar si lenes, care obtine succesul in yoga abia dupa 12 ani. La acel moment, ne puneam cu totii intrebari despre ce inseamna succesul in practica yoga si consideram �ca si acum �ca acesta este sinonim cu starea de eliberare spirituala (moksha) sau macar eliberarea cea mica, din ciclul reancarnarilor, din iluzia cotidiana. Desigur, aveam cu totii o parere exeptionala despre noi insine, considerandu-ne, daca nu in prima categorie de discipoli (care se �libereaza�in 3 ani), macar in ce-a de-a doua sau, cel mult a 3-a, care obtine succesul dup 9 ani. Iata insa, ca dupa 20 de ani la MISA, ca practicant sincer si uneori asiduu (in primii 6 ani am avut chiar o practica constanta, sustinuta, apoi am intrat rutina obligatiilor sociale si am practicat ai putin), nu am obtinut succesul in practica yoga. Nici eu, nici cei din jurul meu (ca altfel as fi aflat). Nici macar VIP-urile de la MISA, sau cei ce, aflati dinainte de revolutie langa Grieg, au ales sa se desparta de MISA din diverse motive si sa continue pe calea lor. Banuiesc ca la ei se refera de altfel mesajul lui Grieg. In conditiile acestea, despre ce vorbim aici ?! Textul despre care vorbeam initial, cel cu sucesul in practia yoga, a fost dat uitarii pe masura ce anii au trecut. Privesc in jur in tabara de yoga. Timpul trece, oamenii se trec si ei. In mod evident, acest lucru este si mai clar cand privesc inspre femei. Unii au disparut din peisaj, s-au lasat de yoga, altii chiar au murit, dupa zeci de ani de yoga, ma tem ca la fel de ignoranti precum au trait. Si acest lucru naste alte intrebari: cum vom fi peste 10 ani ? Probabil ca aceiasi, cu aceleasi spirale, cu aceleasi �evelatii�unice pe plan mondial, dar sterpe, care nu au dat nici un fel de roade, nu au ajutat pe nici unul dintre noi sa obtina �ructul�ultim al Caii… De parca nu e suficient de vasta si de surprinzatoare traditia multimilenara yoga… Cu privire la acest subiect, as putea spune ca, in cadrul cursului de yoga de la MISA abia daca s-a �gariat�coaja traditiei yoga, deosebit de bine ocultata pentru noi occidentalii. Si am sa dau doar cateva exemple. In sistemul predat de Swami Gitananda Giri, Rishiculture Ashtanga Yoga, de unde s-au preluat (adica scos complet din context) celebrele Oli Mudras-uri, se predau 120 de tehnici de Pranayama (!), (impartite in trei categorii: pentru purificare, pentru obtinerea starii de Pratyahara, Dharana si Dhyana si pentru trezirea lui Kundalini). La fel, celebrele Oli Mudras-uri sunt – in cadrul acestui sistem – doar o etapa necesara pentru a putea aborda puternicile Laya Yoga Kriyas (care nu au nimic de a face cu tehnica de �aya yoga�predata in cadrul Misa), tehnici prin care sunt absorbite energiile disipate in corpurile Manomaya si Vijnanamaya Kosha! (a se vedea lucrarea Mudras de Swami Gitananda Giri, pag. 88). La fel stau lucrurile si cu traditia yoghina tibetana, abia atinsa la Misa. Sistemul Kalachakra de exemplu, este un sistem extrem de vast si complet, gigantic as putea spune, care implica inclusiv un sistem de practici fizice gen Asane, Pranayama, Mudras, etc, iar pe nivelele avansate practici sexuale, practici care insa, bineinteles, au ramas secrete. Exista in plus, in traditia tibetana, mai multe linii de transmisie a unor sisteme yoghine complet diferite intre ele, care luate si doar individual, sunt mai vaste decat tot ce s-a predat in cadrul cursului de yoga de la Misa, in domeniul Asana, Pranayama, Bhandas-uri si Mudras-uri. Poate ca, in locul lectiilor interminabile despre �nergia tahionica� �eptilieni�si �udecata rau-voitoare�(din cadrul cursurilor Misa), ar fi prins mai bine o transmisie completa a unui sistem hindus Kundalini Yoga (sau tibetan – Chandali Yoga), care ofera garantat succesul in practica, si provine cu adevarat din traditia milenara yoghina autentica… Deci, daca acesti oameni exceptionali, care mai mult de jumatate din viatza lor s-au ocupat NUMAI CU YOGA, sub indrumearea directa a lui Grieg, nu numai ca nu au obtinut rezultatul ultim in yoga, dar au mai si cazut, la ce se poate astepta un individ comun ca mine, care am mai si �ras chiulul�si am avut timpul sa muncesc printre oamenii “obisnuiti”, sa imi intemeiez o familie, sa cresc un copil… Pe de alta parte, nu pot sa ignor sau sa neg 20 de ani de practica sincera, de incredere in Grieg ca Maestru spiritual, trairile minunate si experientele sublime traite alturi de el, alaturi de colegii si colegele mele, iubirile, romantismul, spiritualitatea… Daca ar fi sa aleg din nou, as alege acelasi lucru. Chiar daca nu am obtinut eliberarea, starea de indumnezeire la MISA. Am trait o viatza minunata si privind retrospectiv, a fost cea mai buna dintre toate alegerile posibile, in lipsa unei alte alternative mai bune. Totusi, am ajuns la gradul de maturitate la care nu ma mai imbat cu apa rece, cum spune o vorba din popor. Si nici nu mai inghit toate gogosile, fie ele si cu �lazura spirituala� Am invatat in primul rand ca nu poate exista o evolutie, o crestere reala, daca premiza, baza se afla in minciuna sau, mai rau, in auto-iluzionare. Daca ma consider pe o alta treapta decat cea pe care sunt, pe scara, risc sa calc gresit si sa cad. Primul pas intr-o evolutie reala este sa te vezi cu adevarat unde esti, si mai ales, sa poti aprecia acelasi lucru si cu privire la cel pe care il urmezi. Nu mai am pretentia ca practica mea anemica sa ma duca drept in Nirvikalpa Samadhi, dar imi pun problema sutelor de ashramisti, de karma-yoghini care si-au trait viatza muncind si iar muncind… Poate ca daca am fi vazut un singur exemplu de discipol care sa isi depaseasca maestrul, dupa spusele Mantuitorului (precum ca lucruri mai mari si mai mununate decat cele facute de mine de veti face voi)… atunci am fi avut un exemplu de �ata ca se poate�.. si tocmai lipsa unui astfel de �ruct�al acestei cai ma face sa ii pun intrebari. In conditiile date, starea in care ma aflu atat eu cat si cei din jurul meu ma duce intr-o stare de profunda umilinta fata de conditia nostra umana si mai ales fata de iluziile pe care ni le auto-intretinem pentru a face fatza unei existente intr-o lume din ce in ce mai dura. Cu privire la substratul mesajului lui Grieg, din el transpare o mare �rija�fatza de soarta celor care i-au fost dicipoli si au parasit MISA. Dar chestiunea asta nu ma priveste pe mine, si cred, pe nici unul dintre noi, ceilalti. E o treaba intima, intre Gieg si cei care i-au fot discipoli si care l-au parasit. Consider mai util si de altel in conformitate cu principile spirituale asimilate in aceasta scoala de yoga, sa ne rugam pentru cei care cu adevarat au deviat de la calea spirituala, sau fie ajutati sa isi revina din ratacirea lor, decat sa ne rugam pentru afurisirea lor. Am observat ca este a doua oara cand se procedeaza in cadrul MISA de o astfel de maniera contradictorie. Primul caz a fost cand cu Adrian Nastase. Va amintiti cum faceam binecuvantari pentru el, pe principiul crestinesc de a ne binecuvanta dusmanii !? Ei bine, cand am vazut ca omul o duce bine mersi, ba chiar e infloritor, au fost unii care au decis �a intoarca foaia�si au pus pe el cutii radionice care transpuneau in realitate vorba cu talc adresata de Basescu: �driane, nici nu stii, cat de mic incepi sa fii� Acum, punem cutia radionica numita MISA, pe unii care au plecat de la yoga si fac ceea ce au facut toata viatza, adica invatza yoga pe cei ce nu au invatzat inca. De cand a pus MISA monopol pe traditia milenara a poporului indian, numita yoga, ca tot am trait sa vad inregistrate la OSIM cursurile de yoga si denumirile aferente ca fiind marca MISA ? E corect ? Nu-mi ramane decat sa cer celor ce conduc astazi MISA, un lucru simplu, pe care l-am cerut si procurorilor, si politicienilor si masonilor, la mitingurile noastre. SIMPLU. LASATI-NE SA FACEM YOGA. DOAR ATAT. PUR SI SIMPLU YOGA!. Nu videochat, nu striptease in baruri sau gheisism de tip modern. DOAR YOGA. In incheiere, cred ca atitudinea pe care ar fi trebuit sa o avem, fata de cei despre care Grig considera ca gresesc, este cea din urmatoarea istorisire, relatata in Pateric: Un batran pustnic (Avva) avea un ucenic. Intr-o zi, ucenicul si-a dat crucea jos de la gat, a renuntat la calugarie, si s-a apucat de baut, de furat, de preacurvit, etc, intr-un cuvant a cazut in pacat. Vazand batranul toate acestea, a inceput sa planga cu lacrimi fierbinti si sa se roage lui Dumnezeu pentru sufletul ucenicului sau. Si tot timpul batranul plangea si se ruga lui Dumnezeu pentru ucenicul sau pierdut. In cele din urma, Dumnezeu i-a vorbit si i-a spus ca nu are rost sa planga, caci ucenicul sau nu are de gand sa isi schimbe comportamentul si nu este deloc interesat de mantuirea sufletului sau. Prin urmare ce rost are sa planga pentru el? Insa batranul, auzind toate acestea, a inceput sa planga si mai amarnic. Si cat era ziua de lunga, batranul plangea si se ruga lui Dumnezeu pentru mantuirea sufletului ucenicului sau. Pana intr-o zi, cand vocea lui Dumnezeu s-a facut din nou auzita: “Nu mai plange, ca dragostea ta l-a mantuit”. PS: la 24 de ore dupa momentul postarii acestui material, simt nevoia sa fac cateva precizari, in raport de mesajele si telefoanele primite de la colegi si nu numai, pe temele abordate mai sus. O prima precizare se refera la “acuza” adusa de mine semnatarului/semnatarilor biletului ce se cerea citit la spirala. Am afirmat ca as fi luat eu initiativa la acel moment daca as fi cunoscut continutul acelui bilet, si as fi cerut sa vorbesc la microfon. Nu am stiut despre ce era vorba si, asa cum am scris, nu am considerat la acel moment ca e cazul sa ma ridic si sa iau atitudine deoarece inca nu stiam nici unul dintre noi, concret, la ce persoane se referise Grieg si care era modalitatea concreta in care urma sa ii cerem lui Dumnezeu lucrurile despre care Grieg vorbise in mesajul sau. Totusi, este semnificativ faptul ca dintr-un “grup” de semnatari ai acelui bilet, nu s-a gasit nici unul (macar intamplator) care sa participe la spirala de sambata… O alta precizare pe care tin sa o fac se refera la pozitia lui Grieg in raport de toate lucrurile afirmate de mine in expozeul meu. Tin sa precizez ca nu doresc sa acuz pe nimeni fara dovezi, data fiind si formatia mea de om obisnuit sa lucreze in sistemul juridic romanesc. Pana la proba contrarie, nu il acuz pe Grieg de chestiunea videochaturilor, a filmelor porno, plasarii de dansatoare erotice sau gheise in baruri si cluburi. Acuzatia este una generala, faptul ca exista acest fenomen fiind binecunoscut in randul colegilor nostri. Asa cum afirmam si intr-o postare anterioara, Grieg beneficiaza in ochii mei, inca, de prezumtia de nevinovatie, marii castigatori ai acestei masini de facut bani (care a devenit MISA) fiind “lipitorile” financiar-spirituale oplosite pe langa el, precum si o anumita clientela politica… cu puternice conexiuni in lumea serviciilor… discrete, despre care se pare ca si-a luat mereu partea leului din “afacere”. Daca Grieg citeste aceste randuri, avand in vedere ca la ultimele bilete trimise catre el, nu am primit nici un raspuns, il rog sa ma contacteze prin orice modalitate, iar pozitia sa fata de cele scrise de mine, va aparea postata integral, in aceleasi conditii de grafica si editare ca si postarea initiala. Exista multe opinii in randul cursantilor participanti la tabara de la Herculane, exista chiar si voci care afirma ca mesajul audio cu vocea lui Grieg a fost contrafacut si ca se incearca cu orice chip compromiterea lui chiar de catre unii dintre “apropriatii” lui. Asa s-ar explica si ciudateniile din ultima vreme cu cazul avocatului Niturad Dumitru… Tocmai pentru a clarifica aceste lucruri apreciez ca o clarificare din partea lui Grieg ar fi binevenita…]]>