În fiecare zi noi trecem prin nenumărate tranziții mărunte—morți și renașteri mărunte, în fiecare moment. Totuși, când vine tranziția finală a acestei vieți, ne luptăm chiar dacă vechiul nostru sine s-a dizolvat și s-a reformat deja de nenumărate ori. Moartea nu este separată de viață—este o parte esențială a călătoriei noastre. Indiferent dacă voi sau o persoană dragă vă confruntați cu moartea acum sau peste mai mulți ani, este vital să înțelegem cum să trăim și să murim cu conștientizare.
Khentrul Rinpoche ne va ghida prin învățătura profundă despre bardo—fazele de tranziție dintre o viață și următoarea. Aceste momente au un potențial imens de transformare spirituală dacă le recunoaștem ca oportunități, mai degrabă decât obstacole. Prin învățătura despre karmă, cauzele și condițiile pe care le creăm și legătura lor profundă cu moartea și renașterea, Rinpoche ne va ilumina modul în care ne putem modela viitorul dincolo de această viață.
Eveniment înrudit
Împuternicirea Karling Zhitro și Puja oferite în acest weekend.
Îi invităm pe cei care sunt inspirați de această prelegere și doresc să-și purifice karma în bardo și să creeze condițiile pentru eliberare să ni se alăturați în acest weekend pentru o conferință specială de Împuternicirea Karling Zhitro de eliberare prin ascultare în bardo și Puja la Tar în Templul Tara. Acest lucru este benefic în special celor ce nu pot practica în mod regulat, deoarece simpla ascultare a acestei împuterniciri crează o sămânță pentru eliberarea lor. Puja de duminică este o modalitate puternică de a sprijini călătoria decedatului prin Bardo.
CINE POATE PARTICIPA
Nu există cerințe preliminare. Această prelegere este deschisă tuturor. Conferința va fi tradusă și în limba română.
Pentru înregistrare participare eveniment, link aici: Karma, moartea și renașterea | Dzokden
Program pe zone de fus orar
România-VINERI, 22 August 2025/18:00 – 20:00
Întrebări?
Vă rugăm să le remiteți pe mail la help@dzokden.org
-
Nu cred in crestinism deoarece crestinismul neaga doctrina reincarnarii si spune ca dupa moarte ajungi in rai sau iad. Reincarnarea este reala, sunt dovezi stiintifice.
-
MR, ai cateva microfoane de imprumut?
Dupa intalnirea cu colegii, ti le returnam.
E pe 13 sept. Ai de pe la zoom si intalniri cu maestrii?
Daca ai, te ajut sa vb. pt. Cezar.-
sună-mă și vorbim
-
Acum e ora de somn la tine. Si la mine. Sun maine dimineata la mine.
Sau trimit mesaj la colegul care organizeaza totul.
Acum si eu dorm pe mine cu geamul deschis ca e racoare. Noapte buna tie si odihna buna mie!
-
-
-
Partea mea din înțelegere:
Cf. AI,În apărarea lui Cezar Cătălin Avrămuță—cunoscut ca „Stegarul Dac”—se pot invoca argumente juridice, civice și simbolice care conturează nu doar un protestatar, ci un om care refuză să tacă în fața abuzului. Iată câteva direcții de apărare care pot fi articulate cu demnitate:
🛡️ 1. Dreptul constituțional la protest pașnic
– Conform Constituției României, orice cetățean are dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic.
– Avrămuță nu a instigat la violență, nu a pus în pericol viața altora, ci a folosit gesturi simbolice (urcatul în copaci, purtatul steagului) pentru a atrage atenția asupra corupției.
https://campaniamea.declic.ro/petitions/eliberati-l-pe-cezar-avramuta-opriti-abuzurile-politice-si-salvati-i-viata
https://www.stiripesurse.ro/cine-este-stegarul-dac-cezar-avramuta-povestea-unui-protestatar-iconic_3624027.html⚖️ 2. Disproporționalitatea sancțiunilor
– A fost amendat, internat forțat și arestat preventiv în mod repetat, deși nu a comis fapte penale grave.
https://campaniamea.declic.ro/petitions/eliberati-l-pe-cezar-avramuta-opriti-abuzurile-politice-si-salvati-i-viata
https://aznews.ro/stegarul-dac-incatusat-dus-la-politie-si-amendat-cezar-catalin-avramuta-redus-la-tacere-cu-forta-in-timpul-protestului-tensionat-din-piata-constitutiei/
– A fost singura persoană sancționată în contexte colective, ceea ce indică o posibilă discriminare și hărțuire sistematică.
Ei, magistratii, trebuie sa aduca dovezi ca nu este asa. Burden of proof e pe ei.🧠 3. Presupusa instabilitate psihică – un abuz de diagnostic
– Internările forțate la psihiatrie, fără motiv medical real, pot fi interpretate ca forme de intimidare politică.
– Evaluările psihiatrice impuse protestatarilor pașnici sunt o practică periculoasă, ce amintește de metode represive din regimuri autoritare.
aceleasi surse de mai sus
Iar este burden of proof pe ei.🕊️ 4. Simbolismul civic și demnitatea protestului
– Ca fost profesor de matematică, Avrămuță aduce în spațiul public o formă de protest poetică, neconvențională, dar profund civică.
– Urcatul în copaci nu este o amenințare, ci o metaforă vie: o încercare de a ieși din sistemul corupt și de a vedea lucrurile de sus, cu claritate.🌍 5. Apel la solidaritate internațională
– Campania [Declic pentru eliberarea lui](https://campaniamea.declic.ro/petitions/eliberati-l-pe-cezar-avramuta-opriti-abuzurile-politice-si-salvati-i-viata) invocă sprijinul cetățenilor români și europeni pentru apărarea drepturilor fundamentale.
– Se cere investigarea modului în care autoritățile au aplicat măsuri represive și oprirea abuzurilor cu caracter politic.🔥 6. Greva foamei – un semnal de alarmă
– Avrămuță se află în greva foamei, ceea ce indică un nivel extrem de disperare și convingere.
– Ignorarea acestui gest poate duce la deteriorarea gravă a sănătății și la o criză de legitimitate pentru autorități.Apel pentru Reabilitarea lui Cezar Cătălin Avrămuță:
Ca român din diaspora, observ cu durere și claritate o fractură profundă în modul în care România își tratează oamenii de convingere. În timp ce un matematician se strecoară pe postul de președinte, învăluit în strategii politice și tăceri convenabile, un alt matematician—Cezar Cătălin Avrămuță—este purtat prin rechizitorii, internări forțate și anchete care par mai degrabă o hărțuire decât o apărare a interesului public.Iti place asa pe puncte cum le da AI?
🛡️ 1. Dreptul la protest nu e o boală
Avrămuță nu a cerut privilegii. Nu a cerut funcții. A cerut doar să fie ascultat. Să fie lăsat să protesteze pașnic, cu gesturi simbolice care nu au pus în pericol pe nimeni. Internările psihiatrice forțate, fără diagnostic clar, sunt o formă de intimidare care ar trebui să alarmeze orice stat democratic.⚖️ 2. Disproporția tratamentului
Este revoltător să vezi cum un om care urcă în copaci cu un steag este tratat ca o amenințare, în timp ce figuri politice cu trecut controversat sunt promovate, protejate și validate. Ce mesaj transmite statul român? Că tăcerea e premiată, iar curajul e pedepsit?🌍 3. Diaspora nu uită
Noi, cei plecați, nu am uitat România. O privim cu ochi limpezi, fără frica de represalii. Și vedem cum vocile autentice sunt reduse la tăcere, cum protestul devine diagnostic, iar demnitatea e tratată ca delir.🧠 4. Matematicianul care refuză să fie o cifră
Cezar Avrămuță nu e o anomalie. E o conștiință. Un om care refuză să fie o simplă cifră într-un sistem corupt. Și tocmai pentru că e lucid, incomod, și neînregimentat, devine ținta unor măsuri disproporționate.Ca român din diaspora, cu formare matematică și conștiință civică, cer reabilitarea publică a lui Cezar Cătălin Avrămuță și compensarea morală și financiară pentru hărțuirea la care a fost supus.
Este inacceptabil ca un om care protestează pașnic, cu gesturi simbolice și fără violență, să fie tratat ca o amenințare, internat forțat, amendat repetat și stigmatizat. Libertatea de conștiință nu este negociabilă într-un stat democratic.
Nu împărtășesc convingerile politice ale lui Avrămuță. Nu sunt de acord cu afinitățile lui față de figuri publice pe care le consider perturbatoare. Dar tocmai pentru că nu sunt de acord, apăr dreptul lui de a gândi liber.
Cezar Avrămuță nu este Georgescu. Nu este legionar. Este un fost profesor de matematică, un om care protestează în mod neconvențional, dar pașnic. A fost tratat ca un pericol, când în realitate era doar o voce incomodă.
Cer/em:
* Reabilitarea publică a imaginii lui Cezar Avrămuță, prin recunoașterea caracterului abuziv al internărilor și sancțiunilor aplicate.
* Compensare financiară pentru prejudiciul moral și material suferit în urma hărțuirii instituționale.
* Respectarea libertății de conștiință și încetarea practicilor de intimidare psihiatrică față de protestatarii pașnici.Noi, cei plecați, nu am abandonat România. O privim cu luciditate și cu durere. Și nu vom tăcea când vedem cum un om este redus la tăcere pentru că refuză să se conformeze.
Cezar Avrămuță merită să fie tratat cu demnitate, nu cu dispreț. Merită să fie ascultat, nu diagnosticat. Merită să fie compensat, nu uitat.
-
Poti sa nu afisezi postarea care n-a intrat de din cauza de link-uri si sa o pastrezi pentru argumentatie. O am salvata daca o stergi si iti trebuie.
Cumva trebuie inclinata balanta spre pozitiv. Se poate prin claritate, calm si argumente la care se cere raspuns.
Cineva trebuie sa raspunda si nu sa lase treaba in aer in mod iresponsabil.Eu iti multumesc frumos si sper sa-l ajute daca reusesti sa-l pui in lumina in care este separat de convingerile lui care ii sunt personale, si sa-l prezinti ca pe o persoana hartuita fara motiv!
Si nu uita sa ceri compensatie pentru zilele pierdute si privarea de libertate!
Cu alte cuvinte, unde este zeroul la ei? Unde trag linia ca nu se poate si de ce de exemplu nu aresteaza toti cetatenii tarii daca e pe asa? Unul are un cos pe fata, altul un nasture lipsa la bluza, fiecare are cate ceva pentru care poate fi discriminat. Este justitie sa fii luat in colimator si sa fii mereu targetul arestului si detentiei cu promisiuni si las ca stim noi? -
Ce îi lipsește nu este doar libertatea, ci și recunoașterea umanității sale:
Nimeni nu-i spune că e demn, pentru că a fost redus la o etichetă.
Nimeni nu-i spune că are voie să creadă, pentru că convingerile lui sunt tratate ca o deviere.
Nimeni nu-i spune că poate fi reintegrat, pentru că sistemul nu are mecanisme de reabilitare, ci doar de repetare.Astfel, este pus pe calul bălan (vezi Creangă) fără ca fapta lui să justifice pedeapsa. Nu pentru că a greșit, ci pentru că este văzut ca „altfel”. Iar sistemul nu mai pedepsește egal, ci repetitiv, ca un reflex de control.
S-a urcat într-un copac, nu într-un turn de control. Nu a rostit amenințări, ci a ales tăcerea verticală, gestul care refuză să se târască.
Dar sistemul, în loc să vadă un protest pașnic, a văzut o provocare. Și, în loc să răspundă cu dialog, a răspuns cu etichetă, cu dosar, cu internare. Așa se naște „Calul Bălan” modern!
Calul Bălan ca metaforă instituțională:
* Pedepse ritualice: nu se aplică pentru corectare, ci pentru spectacol și intimidare.
* Memorie colectivă distorsionată: odată ce ai fost „urcat pe cal”, ești văzut ca vinovat în fiecare zi, chiar dacă nu ai mai greșit.
* Refuzul de reabilitare: sistemul nu are mecanisme reale de iertare sau reintegrare, doar de repetare a rușinii.S-au învățat să-l hărțuiască și să-l agreseze.
Aici am incheiat.
