un articol de George Roncea Astãzi am fost înștiințat cã s-a încheiat definitiv un episod juridic ce a debutat în 2010, când un venerabil mason, Pierre Joseph de Hillerin, mâna dreaptã a lui Costel Iancu, un fel de mega șmecherilã cu șorțuleț (fost lãutar la bazã), a acționat în judecatã ziarul Curentul și pe mine personal cerând pe calea instanței sã i se acorde 4.5 miliarde de lei pentru cã ar fi fost prejudiciat de articolele scrise în Curentul despre masonerie. Iulian Urban a fost avocatul care a dus la bun sfârșit procesul care a durat vreo trei ani și tot el m-a înștiințat astãzi oficial cã am câștigat printr-o sentințã definitivã și irevocabilã. Meseriașul Iulian Urban a avut câștig de cauzã și în alte procese care ne-au fost intentate de diferite coțofene de teapa Alinei Gorghiu și Corinei Crețu. Urban a fost singurul parlamentar mișto în fosta legislaturã, singurul care nu a acceptat sã primeascã niciun ban de la stat, niciun privilegiu de parlamentar, și a fost în topul intervențiilor și proiectelor înaintate în Senat. Pãcat cã atâția neica nimeni au intrat acum în Parlament în schimb oameni de valoare cu adevãrat dedicați Românieim de felul lui Iulian Urban, au renunțat sã se mai implice politic, scârbiți de zoaiele politicianiste care au împuțit spațiul public mai rãu cã oricând. Oricum, pânã una alta lui Urban i se datoreazã un precedent la nivel mondial – este pentru prima oarã cã ziar și un ziarist câștiga într-o astfel de cauzã ce implicã vârfuri ale puterii oculte ce se pretinde a fi masoneria. În premierã naționalã au fost publicate în Curentul lista șefilor masoneriei din România, cu date complete și apoi și date ce configurau intersecția dintre afacerilor acestora, politica și masonerie. La nivel mondial nu se mai cunoaște nicio situație similarã, nu a existat niciodatã un precedent al publicãrii listelor și datelor complete ale șefilor vreunei puteri masonice. (http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010092449238/Actualitate/Masoneria-romana-si-conducatorii-lojelor-pentru-prima-oara-la-vedere.html) Evident reacțiile publicãrii listelor masonilor venerabili din România nu au întârziat sã aparã. Amenințãri transmise pe tot felul de cãi și, în final, a urmat procesul care ar fi urmat sã atragã și altele în caz ca venerabilul de Hillerin ar fi câștigat. În România nu existã principiul precedentului, ca în SUA de exemplu, însã dacã o instanțã româneascã ar fi dat câștig de cauzã pretențiilor materiale ale venerabilului mason ar fi putut și restul venerabililor sã cearã la rândul lor sume similare de bani – suma totalã ar fi atins valoarea unei tranșe FMI, câteva zeci de milioane de dolari. “Argumentele” juridice invocate de venerabilul mason au fost dintre cele mai hilare, dupã cum reiese și din întâmpinarea ziarului Curentul din care putem publica în premierã câteva pasaje, spre amuzamentul publicului. Venerabilul considera defãimãtoare identificarea publicã a calitãții de mason “Sã înțelegem cã reclamantul considera defãimare identificarea sã ca venerabil mason? Dar nu a stabilit nimeni cã a fi mason este ceva rãu. Ba mai mult, Marea Lojã Naționalã a fost declaratã de Guvernul Adrian Nãstase prin HG561/2004, ca fiind de utilitate publicã deci nici nu poate fi vorba de vreo defãimare când spui despre cineva cã este mason, dimpotrivã. Exemplificarea în acest articol a reclamantului ca fiind venerabil mason s-a fãcut  dupã ce domnia sa a povestit în numãrul 15 din 2003 al jurnalului oficial al Marii Loje Naționale a României, FORUM MASONIC, cum a devenit mason în februarie 1991. Reclamantul este prezentat în aceastã revistã ca fiind “Mare Ministru de Stat, Supremul Consiliu al RSAA din România” și având gradul maxim de 33. Reclamantul însuși povestește despre ritualul de inițiere în masonerie deși inițial “a fost ușor surprins și chiar speriat” : “douã personaje îmbrãcate ciudat m-au invitat sã le urmez. Ba încã m-au legat la ochi și…” Detaliile se opresc aici dar reclamantul ne asigurã cã a parcurs acest ritual de “nenumãrate ori”. În același articol reclamantul însuși povestește despre ierahia și subordonarea din interiorul masoneriei “Cu fratele Iancu m-am întâlnit de multe ori în momentele mai bune sau mai fierbinți ale istoriei recente a Masoneriei, românești și chiar a celei profane. De fiecare datã în care primeam ceva de fãcut în cadrul Masoneriei recunoșteam cã undeva decizia sã îmi marca destinul.” Atașãm articolul din revistã din anul 2003(6003 este anul masonic, pentru cã domniile lor se considera înaintea “profanilor”, cu 4000 de ani !!).  Așa cum istoricul Horia Nestorescu Bãlcești a subliniat  “în masonerie se intrã, dar nu se mai iese.” Prin urmare identificarea reclamantului ca fiind mason este și va rãmâne actuala pânã la decesul sau. De altfel, reclamantul însuși a trecut în declarația sa de interese din noiembrie 2010 faptul cã este vicepreședinte al Ritului Scoțian Antic și Acceptat, fapt ce arãt ca la momentul publicãrii articolelor, încã era mason. Reclamantul se plânge de faptul cã “majoritatea persoanelor” care îl cunosc au o atitudine de respingere, de defãimare fațã de domnia sa și fațã de familia sa, pentru cã dupã ce au citit în ziarul Curentul cele douã articole, au înțeles cã acel Pierre Joseph de Hillerin despre care se știe cel puțin din 2003 cã e mare maestru mason este același cu Pierre Joseph de Hillerin pe care ei îl cunosc. Înțelegem cã de fapt prietenii l-au identificat abia acum ca fiind Marele maestru mason, Pierre Joseph de Hillerin dupã numãrul de mobil? Am fãcut o cercetare jurnalisticã și reclamantul este singurul roman ce poartã acest nume deci o confuzie cu altcineva era imposibilã. Tot reclamantul se plânge cã familia sa “este supusã de cunoscuți la o serie de întrebãri și discuții care scot în evidențã pericolul în care aceștia se afla la domiciliu, serviciu sau la școalã.” În acest caz, fiind vorba de cunoscuți care amenințau trebuia sesizatã poliția . Boxerii au boalã pe masoni! Reclamantul sugereazã cã nu a mai putut candida la funcția de vicepreședinte al FRB din cauza noastrã: “intenționam sã particip la un concurs pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Federației Romane de Box. În urma acestor articole defãimãtoare colegii precum și ceilalți cunoscuți au avut o atitudine de respingere fațã de mine.” Doar dupã o zi de la depunerea cererii de chemare în judecatã pentru suma de 400.000 RON, au loc alegerile unde reclamantul își depusese déjà candidatura de douã sãptãmâni și acesta participã la ”concurs”. Am solicitat și noi câteva puncte de vedere ale celor prezenți la votul din 27.10.2010 care ne-au declarat cã nu l-au votat pe reclamant pentru cã lucreazã la Guvern! Nu a pomenit nimeni de masonerie. De altfel s-a vãzut în aceastã varã și reacția sãlii la celebrul meci în care a boxat BUTE, salã care a huiduit prelung atunci când Rudel Obreja a mulțumit Ministrului Elena Udrea. La Udrea, cu siguranțã respingerea nu a fost din cauza masoneriei, unde se știe cã femeile nu sunt acceptate. Începând cu vara lui 2010, reprezentanții Guvernului nu se bucura de o prea mare popularitate iar lumea nu face diferența între cei care iau cu adevãrat decizii de tãiere a salariilor sau a pensiilor și un director dintr-un minister. Poate acesta este motivul pentru care cunoscuții reclamantului îl resping și nu faptul cã e mason. În continuare reclamantul ne menționeazã cã “îndeplinește o funcție publicã, respectiv aceea de director al INCS, fapt care îmi lezeazã onoarea, demnitatea și prestigiul în mediul universitar și științific.” Dacã funcția publicã îi lezeazã onoarea, sã demisioneze ! Venerabilul avea un anturaj dubios care-și bãgau și-și scoteau zi de zi! Prejudiciul suferit: 1.Reclamantul nu prezintã în ce au constat “gravele” prejudicii. 2.Dacã persoanele din anturajul dumnealui folosesc “comentarii licențioase” poate cã acesta (anturajul) nu-l meritã pe reclamant! Noi încercãm prin intermediul ziarului sã educãm cât mai mulți cititori dar nu putem suplini “cei șapte ani de acasã” ai membrilor anturajului reclamantului. De 4 ani am pus la dispoziție sãptãmânal, pe cheltuiala noastrã, o paginã Academiei Romane tocmai în scopul de a mai turna câte o picãturã de educație și cultura în mințile cititorilor. Este evident cã nici Academia Romanã nu mai poate face nimic dacã și anturajul unui profesor universitar folosește un limbaj licențios. Reclamantul se plânge cã a fost “sunat zi și noapte pe telefoanele private”. Mobilul pe care noi l-am publicat este cel de serviciu. Telefonul sau de acasã (precum și mobilul de  serviciu) sunt fãcute publice chiar pe site-ul familiei sale www.hillerin.com. Oricum pe noi ne-a convins cã anturajul familiei sale nu este unul de elitã: discuțiile cu cunoscuții i-au fãcut familia sã se simtã în pericol, aceștia folosesc cuvinte litigioase, îl sunã zi și noapte pe telefoanele private. Având în vedere cã reclamantul are trei copii minori poate ar trebui sesizate autoritãțile competente cu protecția minorilor”. Una peste alta, chestiunea venerabililor masoni și a temerilor lor s-a tranșat definitiv, este clar cã nu ziariștii sunt de vinã dacã lumea se uitã la masoni ca la niște ciudãțenii (iar dacã și-ar schimba șorțulețele și compasele cu o vestimentație mai de Doamne ajutã, poate ar fi și ei altfel priviți de cãtre societate, nu ca niște gospodine sandiloaice și freaky). George Roncea – Curentul Comentariu rapcea.ro: e clar ! Încã un proces de-ãsta și îl dau afarã pe George din Loja noastrã privatã, de la restaurantul în care mâncãm când avem bani :))) ]]>