Decizia de condamnare a liderului spiritual MISA, Gregorian Bivolaru, la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu minore a fost motivatã de judecãtorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe lângã faptele de care este acuzat Bivolaru, în prezent azilant politic în Suedia, unde a primit numele de Magnus Aurolsson, declarațiile inculpaților și ale martorilor, motivarea deciziei instanței cuprinde și referiri la documente ultra-secrete. ”Curentul” vã prezintã, în exclusivitate, conținutul documentului care a generat cruciada autoritãților judiciare împotriva mișcãrii patronate de Gregorian Bivolaru, și anume o notã a SRI pe baza cãreia procurorii au început ancheta. Astfel, așa cum rezultã din documentele indicate de judecãtorii instanței supreme, interceptãrile telefoanelor folosite de Bivolaru și de membrii marcanți ai mișcãrii au fost obținute de procurori pe baza legii siguranței naționale, în urma sesizãrii primite de la SRI în anul 1999. Serviciul a informat cã la cursurile MISA se fãcea ”propagandã mincinoasã” anti NATO și împotriva Uniunii Europene, în condițiile în care guvernul din acea vreme, controlat de Convenția Democratã, fãcea eforturi pentru integrarea euroatlanticã. Mai mult, MISA ridiculiza instituțiile considerate drept bazã a societãții, precum  Biserica și Apãrarea! ”Sesizarea inițialã a S.R.I. din 1 februarie 1999 a privit faptul cã numiții R.C. și R.P., (instructorii de Yoga din școala MISA Roșu Camelia și Roșu Petru, n.r )sub coordonarea nemijlocitã a numitului Bivolaru Gregorian, au desfãșurat în perioada 28 aprilie – 21 iulie 1997 activitãți care prin implicații și consecințe sunt de naturã a leza siguranța naționalã a României. S-a semnalat astfel de cãtre S.R.I. faptul cã soții R., invocând pretextul “denunțãrii planurilor oculte ale francmasoneriei”, în calitate de “instructori” ai M.I.S.A. au pus în circulație cu prilejul unor simpozioane și conferințe ce au avut loc în mai multe localitãți documente false care, prin conținutul și amploarea pe care a luat-o difuzarea acestora în rândul opiniei publice, au creat o situație periculoasã pentru siguranța naționalã, iar prin implicațiile produse au fost de naturã a afecta relațiile internaționale ale României. În susținerea soluției de infirmare a rezoluției inițiale se aratã între altele cã aceasta nu a fãcut referiri la acțiunile întreprinse de soții R. sub coordonarea lui Bivolaru Gregorian de naturã a crea în rândul populației curente de opinii anti NATO și anti-europene, care nu pot fi considerate doar o simplã exprimare a unor opinii în conformitate cu drepturile constituționale, datã fiind consecvența acestora, caracterul organizat, repetabilitatea acțiunilor și scopul urmãrit, acela al creãrii unei opinii colective potrivnice statelor europene și structurilor euro-atlantice”. Oda lui Bivolaru, filatã de SRI În ziua în care Gregorian Bivolaru a împlinit 50 de ani, adepții MISA au organizat un spectacol de omagiere, cu conotații sexuale evidente și erotism împins la extrem. Yoghinii nu știau, la acea vreme, cã manifestarea a fost supravegheatã de agenți SRI, care au povestit practicile șocante în conținutul sesizãrii strict secrete trimise procurorilor PICCJ. Cuprinsul acesteia, dupã declasificare, a fost redat de magistrații Instanței Supreme. ”Spre exemplificare, s-a menționat manifestarea din perioada 12-13 martie 2002 din București, la care au participat 4000 de persoane, unde sub pretextul împlinirii a 50 de ani de cãtre Bivolaru Gregorian, au fost ridiculizate instituții ale statului, precum Biserica, Învãțãmântul și Sistemul de apãrare, dar au avut loc și momente așa-zis artistice cu caracter profund obscene, relevant de practicarea în grup de cãtre “adepții artiști” a perversiunilor sexuale, la care a participat și o fetițã de 12 ani, în condițiile în care în salã erau prezenți mai mulți copii adepți ai M.I.S.A. S-au mai fãcut referiri și la alte asemenea manifestãri, care au constituit prilej de comitere și a unor infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri. Toate aspectele menționate au rezultat din documentele cu caracter strict secret ale S.R.I., la care rezoluția face referiri exprese.” MISA nu a afectat siguranța naționalã Ancheta derulatã ulterior a relevat însã cã suspiciunile transmise de SRI nu se confirmã, dar cu toate acestea, procurorii care l-au anchetat pe Bivolaru au folosit împotriva acestuia, în ancheta în care era acuzat de corupere și sex cu minore, interceptãrile obținute pe baza legii siguranței naționale. ”S-a concluzionat astfel cã probatoriile administrate anterior nu au lãmurit toate aspectele legate de activitatea infracționalã a membrilor M.I.S.A., inclusiv a lui Bivolaru Gregorian., care este mult mai complexã decât cea avutã în vedere inițial, fiind vorba și despre alte fapte cu caracter penal comise cu ocazia manifestãrilor respective, pentru care nu s-au efectuat verificãri. În privința infracțiunilor contra siguranței statului, s-a reținut în esențã cã nu au rezultat elementele necesare infracțiunii prev. de art. 166 C. pen., exprimarea unor teze antiintegraționiste în structurile europene sau NATO neputând fi considerate ca element de propagandã în favoarea statului totalitar. Totodatã, chiar dacã nu toate informațiile comunicate cu prilejul conferințelor au fost reale, acestea nu pot fi considerate apte sã punã în pericol interesele naționale, siguranța statului și relațiile internaționale ale României.” Judecãtorii Curții de Casație au apreciat cã a existat o bazã legalã, dar și informații concludente care sã le permitã procurorilor sã cearã emiterea unor mandate de ascultare potrivit legii siguranței naționale ”Din toatã aceastã succesiune de acte emise de procuror a rezultat cã începând cu anul 1999, în cadrul activitãții de informații desfãșurate în condițiile Legii nr. 51/1991 au existat date culese de organele abilitate în domeniul siguranței naționale privitoare la implicarea inculpatului B. în acțiuni de naturã a leza siguranța naționalã a României. Din aceastã perspectivã, este mai puțin important dacã în concret acțiunile desfãșurate de inculpat au întrunit sau nu elementele constitutive ale unei infracțiuni contra siguranței statului; ceea ce intereseazã este existența unor suspiciuni, bazate pe informațiile obținute în urma investigațiilor efectuate de S.R.I., în sensul implicãrii inculpatului în activitãți de naturã a leza siguranța naționalã. Cu alte cuvinte, important este a se stabili dacã emiterea unor mandate de interceptare întemeiate pe Legea siguranței naționale a avut nu doar o bazã legalã, ci și una factualã, care în realitate este concretizatã tocmai în existența unor indicii care sã conducã la implicarea inculpatului în acțiuni de naturã a aduce atingere siguranței naționale. Or, din cele expuse anterior, rezultã cã asemenea suspiciuni au existat, iar pentru lãmurirea acestora a fost necesarã emiterea unor mandate de interceptare în condițiile Legii nr. 51/1991. Este astfel de observat cã mandatele în discuție în prezenta cauzã au vizat perioada 15 noiembrie 2002-12 august 2003, adicã cea consecutivã rezoluției nr. 2038 din 14 iunie 2002 prin care s-a dispus reluarea cercetãrilor fațã de inculpat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv cele contra siguranței statului. Cenzurând mandatele emise de procuror, Curtea nu este chematã sã aprecieze asupra temeiniciei informațiilor privitoare la implicarea inculpatului în activitãți contra siguranței statului, ci trebuie sã statueze dacã a existat aparența unor asemenea acțiuni desfãșurate de inculpat, ca și cadru pentru emiterea unor mandate de interceptare emise în condițiile Legii nr. 51/1991.” Mihai Niculescu – Curentul]]>