Creºtinii nu mai au dreptul sã poarte cruciuliþe la vedere la locul de muncã, considerã reprezentanþii guvernului britanic, deºi aceeaºi mãsurã nu se aplicã ºi altor însemne religioase minoritare, precum turbanele în credinþa sikh, care au fost transformate chiar într-o piesã vestimentarã oficialã a uniformelor de poliþie. Aceastã poziþie a guvernului conservator a venit dupã ce douã femei s-au adresat Curþii Europene pentru Drepturile Omului, cerând respectarea dorinþei lor de a purta lãnþiºoare cu crucifixe la gât ºi la servici. Conform The Telegraph, este pentru prima oarã când miniºtrii sunt obligaþi sã ia o poziþie în aceastã chestiune delicatã. Politicienii au decis cã purtarea crucifixului nu este o “cerinþã obligatorie” a religiei creºtine ºi astfel angajatorii pot interzice aceastã practicã. Aceastã poziþie a guvernului de la Londra a stârnit un val de indignare în rândul creºtinilor. Lordul Carey, fost arhiepiscop de Canterbury a mers chiar pânã la acuza miniºtrii ºi tribunalele din þarã cã “dicteazã” viaþa cotidianã a creºtinilor. Acest scandal vine dupã iniþierea unei alte bãtãlii împotriva valorilor tradiþionale, guvernul elaborând mai multe planuri de legalizare a “cãsãtoriilor” între pesoanele de acelaºi sex, provocând un rãzboi deschis al declaraþiilor cu reprezentanþii Bisericii Catolice din Marea Britanie. Avocaþii celor douã femei creºtine care îºi cautã dreptatea la Strasbourg invocã Articolul 9 al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului: “Orice persoanã are dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie; acest drept include libertatea de a-ºi schimba religia sau convingerea, precum ºi libertatea de a-ºi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învatamânt, practici ºi îndeplinirea ritualurilor. Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevazute de lege, constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru siguranþa publicã, protecþia ordinii, a sãnãtãþii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor ºi libertãþilor altora”. Nadia Eweida, angajatã a  British Airways, ºi Shirley Chaplin, asistentã medicalã, susþin cã au fost discriminate la locul de muncã când li s-a interzis sã poarte cruciuliþe ºi au fost sancþionate disciplinar pentru acest lucru. Guvernul a rãspuns sec spunând cã purtarea crucifixului nu este “obligatorie” pentru creºtini. Avocaþii celor douã femei afirmã cã politicienii încalcã astfel drepturile omului, stabilind ce este specific unei credinþe religioase ºi ce nu este considerat “necesar”. Aceºtia au mai declarat cã în prezent creºtinii au mai puþine drepturi în Marea Britanie decât reprezentanþii minoritãþilor religioase, dând drept exemplu în acest sens statutul special de care se bucurã musulmanii sau credincioºii sikh, cãrora li se permite purtarea turbanelor ºi a vãlului specific. Sursa: FrontPress.ro]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer