Motto: Sunt aceia care se uitã la felul în care sunt lucrurile, ºi se intreabã de ce?  Eu visez la lucruri care nu au existat niciodatã.. ºi mã intreb DE CE NU ?  ROBERT F. KENNEDY   Am avut șansa – dupã 1990 sã cãlãtoresc în aproape toate țãrile Europei de Vest. Privind retrospectiv, constat cã în anumite domenii am depãșit prãpastia în care ne-a aruncat comunismul și am ajuns din urmã celelalte națiuni europene: spre exemplu avem și noi indicatoare rutiere la tot pasul, în construcții se folosec protecții din plasã (gen anti-țânțari) împotriva prafului rezultat din activitãțile de construcție, bicicliștii încep sã învețe ce e aia vesta reflectorizantã – și sã o foloseascã, nu mai vezi cvamioane ultra-poluante la tot pasul, prin centrul orașului, ca pe vremuri. Sunt schimbãri mici, dar semnificative, ce intrã natural în mentalitatea colectivã, transformându-ne în oameni civilizați. Sunt însã câteva domenii în care nu avansãm, și probabil cã nu vom avansa atâta timp cât vom fi prizonierii unui grup de indivizi cu interese materiale personale, meschine. Este vorba de clientela politicã în domeniul serviciilor publice; executanții lucrãrilor de interes public: salubritate, curãțenie, asfaltare, construcții drumuri, și nu în ultimul rând, deszãpezire. Țin minte și acum primul meu Crãciun în Germania, la mãtușa mea. Am ieșit la un târg de Crãciun pentru a cumpãra ceva cadouri. Ninsese viscolit cu câteva zile înainte și mã așteptam șã gãsesc orașul sub zãpezi. Mare mi-a fost mirarea sã vãd cã strãzile erau curãțate INTEGRAL, și nici urmã de zãpadã pe carosabil sau pe trotuare, de parcã nici nu ninsese. Am întrebat cum e posibil așa ceva ? Mi s-a spus cã acolo existã un fel de utilaje mari, gen mașini de curãțat praful de pe strãzi de la noi, cu perii rotativ, care efectiv mãturã zãpada și fie o compacteazã transportã în afara orașului, fie o amestecã (în interiorul utilajului, la cãldurã) cu o substanțã care o împiedicã sã mai înghețe când este evacuatã, astfel cã toatã zãpada mãturatã astfel se scurge la rigolã. La noi în schimb, dacã a nins un pic, bagã pe strãzi tractoare sau alte utilaje cu lame, care dau deoparte zãpada, fãcând loc mașinilor sã circule pe carosabil. Însã nãmeții adunați de-a lungul trotuarelor blocheazã parcãrile, iar șoferii dornici sã iasã cu mașinile… dau la lopatã înapoi în stradã zãpada. Și iar trece lama, care o pune la loc în parcare, și tot așa, zãpada este vânturatã pânã se îndurã Dumnezeu de români sã le dea o vreme mai cãldicicã, sã se topeascã mizeria. Cãci în acest proces savant de vânturare, ce face iarna oribilã în orașele românești, se adaugã diverși ingredienți: sare, anti-aglomeranți, nisip, care transformã zãpada (la temperaturi scãzute), într-un praf cãcãniu la culoare, cu consistențã pãstoasã, prin care înnoți pe stradã sau pe trotuare. Dupã o zi de mers prin chestia asta, ai hainele murdare, umezealã în bocani, iar încãlțãmintea e albã de la sare. Iar dacã dã soarele, chestia asta oribilã prin care înnotãm devine imunã la cãldurã și bãltește oribil pe la orice trecere de pietoni sau traversare a strãzii, fãcând imposibilã traversare fãrã sã te uzi pânã la glezne, indiferent cât de bine încãlțat ai fi.  Am fãcut o micã cercetare (pe surse) și am aflat motivul pentru care dupã o ninsoare de 3 zile, ne zbatem ca niște animale proaste într-un oraș ce seamãnã cu o cocinã plinã de rahat gri. Baștanii contractelor cu primãria trebuie sã justifice banii încasați. Ori, în București dacã primãria ridicã zãpada cu camioane și remorci și o aruncã în Dâmbovița, cum procedeazã primãria din Timișoara, care aruncã zãpada în Bega, nu mai au de ce sã arunce cu sare, nisip și anti-aglomeranți/derapanți, și rãmân cu ei pe stoc, deci mai puțini bani alocați. Dacã nu aruncã chestiile astea pe șosea, sub pretextul cã ne vor binele, nu se mai distrug drumurile, nu mai apar gropile de primãvarã – și atunci din ce mai câștigã cu asfaltãrile ? Plus cã dacã ai cãrat zãpada, cum justifici motorina pentru pluguri, ce mai dezãpezesc alea încã o lunã de aici încolo ? Nu poți sã iei n-șpe miliarde de euro doar pentru cã ai bãgat plugurile de zãpadã douã zile prin oraș. Ai nevoie de cel puțin o lunã de iarnã ca lumea, ca sã justifici tunul dat în dauna bugetului primãriei. Existã un lanț al cauzalitãților din care acești exploatatori ai banului public trãiesc; lanț care nu poate fi rupt fãrã a le scade lor câștigurile. De-aia vin de o sãptãmânã cu tramvaiul la muncã, iar cele douã mașini ale familiei stau în parcare. De-aia înnot prin zloatã pânã la instanțe sau la birou – ca toatã lumea și ajung murat la picioare, cu febrã seara, acasã. Ca sã bage banul în buzunar șmecherii. Trebuie sã ne hotãrâm odatã ce vrem sã fim: mujici amãrâți din imperiul sovietic care ni i-a adus pe acești golani pe cap, sau cetãțeni europeni, cu dreptul la o viațã în condiții civilizate ? Am vãzut în alte pãrți cã se poate, și sper sã se poatã și la noi. Mãcar copii noștri sã prindã carosabil și trotuare curãțate ca în Germania… Am vãzut cã mulți magistrați, procurori și judecãtori îmi citesc blogul. Ca și mine, și ei vin tot cu tramvaiul, din cauza nãmeților ce blocheazã parcãrile. Îi asigur cã le înțeleg efortul, cãci doar ei mai pot -și vor civiliza aceastã țarã, prin aducerea în fața Justiției a acestor javre care – prin lãcomia lor fãrã limite, ne furã drepturile elementare la civilizație. De aceea, votez DNA ! ]]>