ªtiaþi cã planta denumitã cânepã are peste 25.000 de utilizãri? De la alimente, vopsele ºi combustibili, ºi pânã la îmbrãcãminte ºi materialele de construcþii, cânepa e folositã peste tot. Urme de cânepã se gãsesc chiar ºi în pliculeþele de ceai Lipton. ªi chiar ºi la o parte din maºinile fabricate azi, se gãseºte tot cânepã. Cea mai veche dovadã despre utilizarea ei o reprezintã o bucatã de þesãturã de cânepã, descoperitã în Mesopotamia, ºi datând de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hârtie provine din China, în urmã cu douã milenii, ºi este fãcutã din fibrã de cânepã. Chiar ºi faraonii au utilizat cânepa în construcþia marilor piramide. Cânepa a devenit atât de importantã în Anglia secolului al 16-lea, încât regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege în anul 1553 prin care îi amenda pe fermierii care nu creºteau pe pãmânturile lor cel puþin un sfert de acru de cânepã pentru fiecare 60 de acri deþinuþi.  În America, au existat perioade în care puteai chiar plãti impozite în naturã, în cânepã. În anul 1850, în SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de cânepã. La fiecare 3,6 secunde câte un om moare de foame. Seminþele de cânepã sunt cele mai hrãnitoare ºi o soluþie economicã pentru a pune capãt foametei de la nivel mondial. Cu o concentraþie de 80% de „grãsimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru menþinerea unei sãnãtãþi acceptabile, precum ºi proteinele ºi aminoacizii deþinuþi, cânepa reprezintã un echilibru perfect necesar alimentaþiei umane. Primul motor diesel a fost proiectat sã foloseascã uleiuri vegetale, printre care s-a folosit ºi uleiul de cânepã. În anii 1930, Henry Ford  a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din cânepã. Picturile marilor artiºti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe pânze din cânepã, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeaºi cânepã. Peste 50% din pesticidele folosite în lume sunt utilizate în cultivarea bumbacului. Dar cânepa este un material de 8 ori mai puternicã decât bumbacul! Cânepa poate creºte într-o sutã de zile, fãrã folosirea erbicidelor ºi pesticidelor, astfel ajutând la protejarea mediului înconjurãtor. De asemenea, din cânepã s-ar putea fabrica hârtie de ziare sau de cãrþi, mult mai rezistentã decât cea produsã din lemnul copacilor, ajutând astfel ºi prezervarea pãdurilor care produc oxigenul atât de necesar vieþii. ªi totuºi, de ce cânepa este atât de marginalizatã în zilele de astãzi? Doar pentru cã din ea se produce ºi marijuana? Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii Marijuana e periculoasã, e adevãrat, dar nu pentru corpul sau mintea umanã, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool ºi de tutun. Afaceri uriaºe, în care se învârt milioane de dolari ºi putere, au ascuns adevãrul de ochii publicului. Dacã s-ar afla faptul cã acest canabis ar putea fi folosit în produse comerciale, acest lucru ar crea o adevãratã bombã atomicã la scarã industrialã! Întreprinzãtorii n-au fost învãþaþi niciodatã despre potenþialul extraordinar al canabisului, pentru cã cei foarte bogaþi au conspirat pentru a oferi dezinformãri asupra publicului cu privire la aceastã plantã care, dacã ar fi folositã în mod corespunzãtor, ar ruina marile companii din domeniile mai sus menþionate. De unde provine cuvântul „marijuana”? El a fost folosit pentru prima datã la mijlocul anilor 1930 pentru a defãima buna imagine ºi istoria fenomenalã a plantei de cânepã. Dar iatã care sunt faptele înregistrate de-a lungul timpului despre cânepã: – toate manualele ºcolare din SUA au fost tipãrite pe hârtie realizatã din cânepã pânã în anii 1880; – în SUA, din 1631 ºi pânã la începutul anilor 1800 era legal sã-þi plãteºti impozitele sub formã de cânepã; – refuzul de a creºte cânepã în America, în secolele 17 ºi 18, era ilegal. De exemplu, în Virginia, pentru o perioadã de timp, puteai ajunge în închisoare dacã refuzai sã creºti cânepã; – George Washington, Thomas Jefferson ºi alþi preºedinþi ai SUA, de la începutul istoriei statului american, au crescut cânepã; – 80% din toate textilele, confecþiile, hainele etc. erau fãcute din cânepã, pânã când în anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului; – primele biblii, hãrþi, Declaraþia de Independenþã a SUA, toate au fost scrise pe hârtii realizate din cânepã; – în anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul cã pânã în anii 1940, toate ziarele vor fi tipãrite pe hârtii de cânepã ºi astfel nu va mai fi nevoie ca arborii sã fie tãiaþi. Studiile arãtau cã 1 acru de cânepã echivaleazã cu 4,3 acri de arbori; – vopsele ºi emailuri de calitate au fost realizate din sãmânþa de cânepa pânã în 1937 (în SUA); – primul model de maºinã „T”” pentru Henry Ford mergea pe gazolinã extrasã din cânepã, maºina însãºi fiind realizatã din cânepã. Maºina avea tãblii de plastic obþinut din cânepã, care erau de 10 ori mai rezistente faþã de oþelul. – revista „Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat „Cea mai profitabilã culturã ce poate fi crescutã”, arãtând cã aceasta nu poate fi decât cânepa. – iatã un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat în 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se încurajau fermierii americani sã creascã cânepa pentru a susþine efortul american de rãzboi:  „Cânepa existã dinaintea construcþiei templelor greceºti. Timp de mii de ani, aceastã plantã a fost folositã în China pentru realizarea îmbrãcãminþii. […] Acum în Filipine ºi în Indiile de Est, cânepa se aflã în mâinile japonezilor. Cânepa americanã este necesarã atât pentru industria militarã, cât ºi pentru celelalte industrii ale noastre.” – cultivarea ºi producþia cânepei nu face rãu mediului înconjurãtor. Agenþia Americanã de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru arãtând cã aceastã plantã produce de 4 pânã la 7 ori mai puþinã poluare decât ceilalþi înlocuitori organici ai acestei plante. Conspiraþia DuPont împotriva cânepei În anul 1937, marea corporaþie petrochimicã DuPont ºi-a patentat procesul fabricãrii plasticului din petrol ºi cãrbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acþionarilor sãi sã investeascã în noua sa divizie petrochimicã. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturalã a cânepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%. Cine credeþi cã era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanþelor pe timpul preºedinþiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul sãu, la conducerea Biroului Federal de Narcotice ºi Droguri Periculoase. Intenþia era foarte clarã: cânepa trebuia sã fie declaratã ilegalã, întrucât ameninþa afacerile de miliarde de dolari. Aceºti oameni au introdus un cuvânt mexican obscur „marihuana” pe care l-au „împins” în conºtiinþa Americii. Manipularea mass-mediei în privinþa cânepei La sfârºitul anilor ’20 ºi în anii ’30, în ziarele americane a început o campanie care scotea în evidenþã lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat în ºtirile de primã paginã. Cititorii au fost învãþaþi cã marijuana era responsabilã pentru toate de la accidentele de maºinã pânã la pierderea moralitãþii. Filme ca „Reefer Madness” (Nebunia marijuanei) (1936), „Marihuana: Assassin of Youth” (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) ºi „Marihuana: The Devil’s Weed” (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de aceºti industriaºi pentru a înlãtura un duºman. Scopul lor era acela de a câºtiga simpatia publicului, astfel încât sã poatã fi adoptate legile anti-marijuana. În anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignoranþei. Masele erau ca oile, aºteptând sã fie conduse de cãtre cei puþini. Toate ºtirile prezentate în ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevãrate. Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusã în House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege în camera legislativã, fãrã a fi dezbãtut de alte comitete. Preºedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat cã legea va trece prin Congres. Dr. James Woodward, doctor ºi avocat, a depus mãrturie, mult mai târziu, din partea Asociaþiei Medicale Americane, cã motivul pentru care aceastã asociaþie nu a denunþat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul cã ea tocmai descoperise cã marijuana era de fapt cânepa. În septembrie 1937 cânepa a devenit ilegalã. Cea mai folositoare recoltã din lume a fost identificatã cu un drog, iar de atunci, planeta noastrã suferã. Congresul american a interzis cânepa pentru cã i s-a spus cã ea este cel mai mare drog cauzator de violenþã. Anslinger, ºeful Comisiei de droguri, a promovat ideea cã marijuana îi face pe consumatori sã se comporte extrem de violent. În anii ’50, sub ameninþarea comunistã din SUA, acelaºi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va liniºti atât de mult, încât soldaþii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevãrul? Cânepa, planta minune Cânepa are o fibrã de calitate mult superioarã celei produse din lemn. Mult mai puþine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hârtia din cânepã, decât hârtia produsã din lemn. Unui copac îi ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe când cânepei îi este destul un singur sezon. Iatã câteva din întrebuinþãrile pe care cânepa le-ar putea aduce omenirii: 1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de sãmânþã de cânepã. Materialele plastice din cânepã sunt biodegradabile. De-a lungul vieþii lor, ele se descompun ºi nu fac rãu mediului înconjurãtor. În schimb, materialele plastice fãcute din petrol ruineazã natura; ele nu sunt biodegradabile ºi fac mare rãu planetei. Materialele plastice fãcute din cânepã nu vor distruge ape curgãtoare aºa cum au fãcut DuPont sau alte corporaþii. 2) Din cânepã se pot face medicamente. Sã nu uitãm cã în trecut, Asociaþia Medicalã Americanã sprijinea tratamentele pe bazã de canabis, care sunt mult mai naturale ºi mai puþin nocive pentru organismul uman, decât medicamentele care se bazeazã pe compuºi petrochimici. Cânepa ajutã la lãrgirea arterelor, astfel încât sângele sã poatã circula mai bine. De asemenea, cânepa conþine THC, un agent activ, care ajutã în bolile de astm ºi glaucom. 3) Cânepa poate ajuta la combaterea foametei în lume. O mulþime de produse alimentare pot fi realizate din cânepã. Seminþele de cânepã conþin proteine naturale în cantitãþi mari. De asemenea, ele conþin doi acizi graºi esenþiali care ajutã curãþarea trupului de colesterol. Aceºti acizi graºi nu pot fi gãsiþi în altã parte în naturã. 4) Din cânepã se pot face haine durabile. Hainele realizate din cânepã sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar în anumite state din SUA ca de exemplu în Kentucky, s-a ajuns la mãsuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor fãcute din cânepã fiind consideratã o infracþiune. Vã imaginaþi sã fiþi arestat pe stradã pentru cã purtaþi blugi din cânepã? Spuneþi NU manipulãrii marilor companii! Lumea e nebunã…dar asta nu înseamnã cã voi trebuie sã vã alãturaþi nebuniei. Adunaþi-vã ºi împrãºtiaþi vestea. Spuneþi oamenilor, inclusiv copiilor voºtri, adevãrul. Folosiþi produsele din cânepã. Eliminaþi cuvântul „marijuana” ºi gândiþi-vã la povestea care a fost creatã. Luptaþi împotriva propagandei care a fost realizatã doar pentru a-i favoriza pe cei bogaþi. Cânepa trebuie sã fie utilizatã în viitor, cãci avem nevoie de o energie curatã pentru a ne salva planeta. Spãlarea creierelor de cãtre marii producãtori din industria petrochimicã, a tutunului ºi a bãuturilor alcoolice continuã. Reclamele de la TV spun cã „dacã cumpãraþi marijuana, contribuiþi la asasinate ºi la rãzboaiele dintre bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar cã „dacã cumpãraþi marijuana, sprijiniþi terorismul!” Incredibil! O plantã atât de minunatã, cum este cânepa, a devenit între timp una de facturã „teroristã”. Atât de departe a ajuns manipularea. Dar nu uitaþi câteva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza fumatului! 1/2 de milion de decese anual în lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit pânã acum din cauza canabisului! Industria petrochimicã a distrus natura, ºi nu folosirea cânepei. Care sunt adevãraþii ucigaºi? Nu cumva alcoolul, þigãrile, petrolul, chimicalele? Prejudecata cã marijuana ar crea o stare apropiatã stãrii de beþie este una falsã. E adevãrat cã marijuana te face sã simþi cã timpul se scurge mai încet, ºi astfel poþi deveni mai sensibil. Dar astfel, poþi aprecia mai mult artele ºi poþi deveni mai aproape de naturã, starea acestea fiind total opusã stãrii de beþie. Deci, din contrã, devii mai conºtient. În concluzie, motivul pentru care cultivarea cânepei este consideratã a fi ilegalã ºi dãunãtoare, este faptul cã…MILIARDARII PLANETEI DORESC Sà RÃMÂNà ÎN CONTINUARE MILIARDARI, în detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obþine din cânepã! Traducere dupã http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm Dr. Eng. Neculai Gradinaru Senior Research Institute of Solid Mechanics of Romanian Academy preluare de pe humanitarysteam