Iata si un articol pe teme juridice. Un exemplu tipic de (in)justitie romaneasca. Ocaua mica si ocaua mare. Si nu oriunde, ci la cel mai inalt nivel al unei instante nationale. Mai presus chiar decat Inalta Curte de Casatie si Justitie. Vorbim aici despre Curtea Constitutionala a Romaniei. Pentru cei care nu cunosc despre ce este vorba, Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei in Romania si unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania (art. 1 din legea 47/1992). Curtea este formata din 9 judecatori, numiti de catre clasa politica dupa un algoritm destul de complex. Completele de judecata sunt formate din cate 8 judecatori (presedinte plus 7 judecatori) si un magistrat asistent, plus procurorul (reprezentantul Ministerului Public). Tehnic vorbind, Curtea Constitutionala judeca printre altele, potrivit disp. art. 11(1) lit. d) din legea 47/1992 si asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti. Potrivit definitiei enuntate chiar de catre actualul presedinte al Curtii Constitutionale, Prof.univ.dr. Ioan VIDA, prin definitie, „Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza contrarietatea acelei dispozitii legale cu principiile si prevederile Constitutiei.” Tot presedintele Curtii afirma ca „Prin deciziile luate de Curtea Constitutionala pe baza argumentelor izvorate din reglementarile internationale si mai ales din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a realizat o consolidare si o extindere a prevederilor constitutionale de natura sa elimine solutiile judecatoresti contradictorii in materia drepturilor omului si sa duca la constituirea unei practici judiciare unitare.” Sublinierile imi apartin.
Mai tin sa mentionez ca, potrivit art. 29(1) din lege, nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
Totodata, caracterul de obligativitate al deciziilor Curtii Constitutionale rezida din prevederile art. 147(1) din Constitutia Romaniei, „Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.” Ok ! V-ati facut acum o idee despre cine e Curtea Constitutionala, si ce vrea ea. Acum sa vedem si exemplul concret de „practica judiciara unitara” oferit de aceasta „Curte”, care mie ca avocat, imi da fiori reci pe sira spinarii si ma indeamna sa ma gandesc fie la retragerea din acest sistem juridic aberant, fie sa aleg emigrarea intr-o tara cu adevarat democratica. Vorbim despre scandalul Rodipet. Implicatii de tot felul, inclusiv politice. Nu intru in detalii. Bani multi la mijloc, interese de tot felul. Patru dosare avand ca obiect o actiune in vederea obligarii emiterii unui act administrativ ajung pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal (Dosarele nr. 20.858/3/CA/2007, 28.167/3/CA/2007, 38.674/3/2007 si 4.059/3/2007). In fiecare dintre aceste dosare, Consiliile Locale aflate in litigiu invoca aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, a prevederilor art. 81-85 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, modificata si completata prin Legea nr. 442/2004, in raport cu disp. art. 16 alin. (1) si pe cele ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) din Constitutie precum si si dispozitiile art. 44 alin. (1) teza intai si pe cele ale art. 136 alin. (2) si (4) din Constitutie. Exceptiile de neconstitutionalitate de care vorbim aici au fost solutionate cam de aceiasi oameni, presedintele Curtii Constitutionale, dl. Ioan Vida, impreuna cu alti 3 judecatori si magistratul asistent facand parte din completele de judecata care au solutionat aceste 4 exceptii. Si aici vine nedumerirea: Caci: La data de 15.04.2008, prin decizia nr. 434/2008, Curtea respinge exceptia de neconstitutionalitate, cu motivarea ca „textul criticat pentru neconstitutionalitate poate fi considerat ca fiind menita sa asigure “crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie” in domeniul difuzarii publicatiilor periodice, fiind deci in consens cu dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie.”, concluzionandu-se in sensul ca „textul supus controlului de constitutionalitate este in concordanta si cu dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit caruia statul trebuie sa asigure “protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara“. Altminteri, ar insemna sa se constate ca intregul proces de privatizare s-a derulat cu incalcarea Constitutiei.” La data de 17.06.2008, prin decizia 706/2008, Curtea respinge exceptia de neconstitutionalitate, cam cu aceeasi motivare aratata mai sus, cu mici variatiuni, derivate din invocarea prevederilor art. 16(1), art. 120(1) si art. 44(1) din Constitutie. Iata insa ca la data de 7.07.2008, prin decizia nr. 823/2008, Curtea ADMITE exceptia de neconstitutionalitate, a prevederilor art. 8 ind.1-8 ind. 5 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 cu motivarea ca „dispozitiile de lege criticate aduc atingere dreptului de dispozitie ca prerogativa a dreptului de proprietate al unitatilor administrativ-teritoriale asupra terenurilor proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, intrucat inlatura posibilitatea acestora din urma sa dispuna liber de bunurile aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatilor-administrativ teritoriale. Astfel, dreptul de dispozitie este infrant prin impiedicarea autoritatilor mentionate de a opta liber asupra concesionarii terenurilor. Or, Curtea constata ca, in cauza, prin ingradirea dreptului de dispozitie al autoritatilor publice se aduce atingere si prevederilor constitutionale cuprinse la art. 136 alin. (2) din Constitutie, care consacra principiul constitutional potrivit caruia proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege. In conformitate cu dispozitiile cuprinse la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constitutie, regimul general al proprietatii se reglementeaza prin lege organica. Curtea retine insa ca Legea nr. 442/2004, supusa examinarii, este o lege ordinara, fiind adoptata de Parlamentul Romaniei cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutie, care prevad ca “Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.“” Ultima exceptie judecata pe aceeasi tema, cea din data de 10.07.2008, solutionata prin decizia nr. 884/2008, ADMITE si ea exceptia de neconstitutionalitate, a prevederilor art. 81-85 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 cu motivarea ca „textul de lege criticat este contrar dispozitiilor art. 44 teza intai din Constitutie, deoarece acestea aduc atingere dreptului de dispozitie ca prerogativa a dreptului de proprietate al unitatilor administrativ-teritoriale asupra terenurilor proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, intrucat inlatura posibilitatea acestora din urma sa dispuna liber de bunurile aflate in proprietatea publica a statului sau a unitatilor-administrativ teritoriale. Astfel, dreptul de dispozitie este infrant prin impiedicarea autoritatilor mentionate de a opta liber asupra concesionarii terenurilor. Or, Curtea constata ca, in cauza, prin ingradirea dreptului de dispozitie al autoritatilor publice se aduce atingere si prevederilor constitutionale cuprinse la art. 136 alin. (2) din Constitutie, care consacra principiul constitutional potrivit caruia proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege. In conformitate cu dispozitiilor cuprinse la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constitutie, regimul general al proprietatii se reglementeaza prin lege organica. Curtea retine insa ca Legea nr. 442/2004, supusa examinarii, este o lege ordinara, fiind adoptata de Parlamentul Romaniei cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutie, care prevad ca “Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.” Interesant este faptul ca “Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prin Decizia nr. 823*) din 7 iulie 2008 a Curtii Constitutionale s-a constatat neconstitutionalitatea acelorasi dispozitii neconstitutionale.” Uitand saracul sa aminteasca faptul ca s-au mai judecat pe aceeasi tema si exceptiile solutionate prin deciziile 434 si 706 per 2008… Bun ! Si ce e asa de neobisnuit in asta, se vor intreba unii !? Pai, sa le luam in ordine: Pe de-o parte, afirmi ca urmaresti sa „elimini solutiile judecatoresti contradictorii” si ajuti la „constituirea unei practici judiciare unitare”, iar pe de alta parte tu insati, in aceeasi speta, dai solutii contradictorii (ca motivare si solutionare), ca sa nu mai vorbim despre practica unitara… Pe de alta parte, suferind de amnezie, chiar daca procurorul de sedinta iti atrage atentia ca exceptia respectiva s-a solutionat deja favorabil intr-o alta cauza, solutionezi DIN NOU exceptia, incalcand dispozitiile propriei legi de organizare, care prevad, asa cum aratam mai sus la art. 29(1) din legea 47/1992, ca nu pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale. Cu alte cuvinte, ce-a de-a 4-a decizie nu mai trebuia admisa, ci respinsa fie ca inadmisibila, fie ca existand autoritate de lucru judecat, intrucat Curtea se pronuntase deja asupra ei intr-o alta cauza. Bineanteles, Cerul nu a cazut peste cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale, presa nu a vuit, iar dansii isi vad in continuare de treaba lor, indiferent care o fi aceea. Oare un astfel de exemplu, de la cel mai inalt nivel al justitiei din Romania, va conta la Raportul de tara al UE la capitolul justitie !? Mihai Rapcea]]>
