Dupã ce Argentina a naþionalizat YPF Repsol, preºedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniolã de electricitate Red Electrica ºi a ordonat forþelor armate sã ocupe facilitãþile companiei. Morales este iniþiatorul unei uniuni monetare similare celei propusã de Gaddafi pentru Africa. Preºedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniolã de electricitate Red Electrica ºi a ordonat forþelor armate sã ocupe facilitãþile companiei, relateazã agenþia spaniolã de ºtiri EFE preluatã de The Wall Street Journal. Guvernul bolivian a preluat 74% din TDE (Transportadora de Electricidad SA), devenind astfel proprietarul a 80% din acþiunile companiei. “Astãzi, când aducem un omagiu muncitorilor ºi cetãþenilor bolivieni care au luptat pentru recuperarea resurselor naturale ºi a serviciilor de bazã, naþionalizãm distribuitorul de energie electricã”, a spus Morales. Preºedintele a declarat cã a luat decizia ca urmare a refuzului Red Electrica de a mãri salariile angajaþilor ºi ca urmare a grevelor frecvente ale acestora. Morales a reproºat spaniolilor de la Red Electrica cã au investit foarte puþin în Bolivia. Red Electrica a achiziþionat compania bolivianã de distribuþie a energiei în 2002. Acum, compania deserveºte 85% din consumatorii casnici ºi opereazã 1.250 de kilometri de reþea electricã (73% din total). Red Electrica opereazã ºi în Peru, însã ocuparea pieþei boliviene a reprezentat principala loviturã în America de Sud. TDE a fost creatã în 1997, în timpul unei perioade de privatizãri în America Latina, în timpul unor regimuri liberale. TDE este deþinutã in proporþie de 99,94% de Red Electrica International, o subsidiarã a Red Electrica de Espana. Restul procentelor sunt deþinute de angajaþii companiei. De când a preluat puterea, în 2006, preºedintele de stânga Evo Mora;es, primul preºedinte indigen al Boliviei, a folosit ziua de 1 mai pentru a anunþa naþionalizãri în industria gazelor, petrolului, siderurgicã si energeticã. Spania deþine 20% din Red Electrica, care are o valoare de piaþã de 4,45 de miliarde de dolari. Acþiunile Red Electrica nu au fost tranzacþionate marþi din cauza sãrbãtorii de 1 Mai. Ele au scãzut însã cu 24% de la începutul anului. Pe 1 mai 2006, la scurt timp dupa ce a preluat puterea, preºedintele bolivian Evo Morales a anunþat naþionalizarea industrei gazelor naturale ºi a petrolului. Bolivia este cel mai mare producãtor de gaze naturale din America deSud. Morales le-a transmis atunci britanicilor de la British Petroleum, spaniolilor de la Repsol, francezilor de la Total ºi texanilor de la Exxon cã trebuie sã accepte noi contracte stabilite de guvernul de la La Paz sau sã plece din Bolivia. Pe 1 mai 2010, Morales a anunþat naþionalizarea unei companii siderurgice deþinutã de elveþienii de la Glencore, sub pretextul cã aceºtia nu au investit suficient, precum ºi trei companii energetice deþinute de investitori din Franta (GDF Suez) ºi Marea Britanie (Rurelec PLC). Guvernul bolivian deþinea 50% din acþiunile celor trei companii. Venezuela, Cuba, Bolivia, Ecuador, Nicaragua sunt membre ale Alianþei bolivariene pentru Americi, ALBA. ALBA a acuzat SUA cã au susþinut lovitura de stat din iunie împotriva preºedintelui Manuel Zelaya din Honduras, in 2010. Organizaþia a decis, în 2009, sã creeze o uniune monetarã regionalã. Interesant este cã fostul regim libian al colonelului Gaddafi, profitând de rezervele uriaºe în valutrã, urma sã garanteze un Fond Monetar African, care ar fi trebuit înlocuit de o Bancã Centralã Africanã, pânã în 2028. BCA ar fi avut autoritatea de a emite o monedã unicã africanã. Acum, Franþa controleazã moneda a nu mai puþin de 14 state africane, foste colonii. Banca Centralã a statelor Africii de Vest ºi Banca Centralã a statelor Africii Centrale emit francul, o monedã a cãrei valoare poate varia oricând, dacã Parisul decide astfel. Gaddafi a fost ucis de “revoluþionarii” libieni, pe 20 octombrie 2011, ajutaþi de o loviturã a aviaþiei franceze, în cadrul operaþiunii umanitare a NATO în Libia. Decizia guvernului bolivian vine dupa ce preºedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a anunþat naþionalizarea YPF, compaia petrolierã argentinianã deþinutã pânã acum de spaniolii de la Repsol. ªi în Argentina, trupele guvernamentale au intrat în sediile YPF Repsol, dupã anunþarea decretului prezidenþial. În urmã cu o sãptãmânã, Senatul argentinian a votat pentru aceastã naþionalizare. Doar trei 3 dintre cei 72 de senatori au respins naþionalizarea. Se aºteaptã ca deputaþii sã ia o decizie similarã. Preºedinta a mai declarat cã apãrã ”suveranitatea energeticã”a þãrii sale ºi a proclamat cã ”noi, argentinienii, trebuie sã gestionãm resursele noastre naturale ºi sã apãrãm ceea ce este în apã, în pãmânt sau sub pãmântul nostru”. Repsol a cerut despãgubiri în valoare de 8 miliarde de euro pentru pachetul de 51% din acþiuni pierdut prin legea de naþionalizare. Repsol deþinea în total 57,4% din acþiunile YPF ºi a fost singura expropriatã. Guvernul spaniol a cerut despãgubiri pentru naþionalizare ºi a a fãcut apel la UE pentru a riposta, cu forþa oferitã de cele 27 de state membre (cea mai puternicã economie mondialã) faþã de acest act. Guvernul de la Buenos Aires, prin vocea ministrului Economiei, Axel Kicillof, a sugerat cã Repsol nu va primi despãgubiri, întrucât are datorii de circa 7 miliarde de dolari faþã de statul argentinian. sursa: cotidianul.ro]]>