Indiferent dacã ºtii sau nu, deºeurile nucleare (cobalt-60) sunt utilizate de zeci de ani pentru a face mâncarea ta “mai sigurã”, prezintã Wakeup-world.com. În zilele noastre existã o neînþelegere profundã în rândul publicului larg referitoare lavaloarea alimentelor organice certificate. Întrebarea nu este dacã preþul (mai mare cu peste 50%) pe care îl plãteºti la casa de marcat pentru un aliment organic meritã cu adevãrat, având în vedere conþinutul de vitamine, minerale ºi fitonutrienþi. Chiar dacã alimentele organice au de obicei o densitate nutritivã considerabil mai mare, nu întotdeauna caracterul “special” al acestor produse este pozitiv. Mai degrabã, un consumator educat se va uita la ceea ce nu conþin ºi ceea ce nu s-a întâmplat cu aceste produse în cãlãtoria lor spre farfuria ta. În prezent agenþiile de reglementare, ca de exemplu FDA, susþin ºi promoveazã activ utilizarea de cobalt-60, cules de la reactoarele nucleare, ca o formã de “pasteurizare” pentru toate alimentele convenþionale. Oficialii susþin cã alimentele devin astfel “mai sigure”. Utilizarea unor eufemisme de genul “aditiv alimentar” ºi “pasteurizare” pentru a descrie procesul de “împuºcare” a alimentelor cu niveluri exagerat de mari de radiaþii gamma nu poate anula faptul cã aceleaºi raze mortale care sunt generate de armele termonucleare ce distrug viaþa sunt acum aplicate asupra alimentelor noastre pentru “a le face mai sigure”.
- Cantitãþi inimaginabile de radiaþii folosite pentru “pasteurizarea” alimentelor
Aceastã frazã nu conþine temerile unui ipohondru, deoarece nu vorbim despre cantitãþi mici de radiaþii.
Nivelul radiaþiilor gamma folosite începe de la 1kiloGray (unitate de mãsurã, echivalentul a 16.700.000 raze X pulmonare sau de 333 de ori doza letalã umanã) ºi ajunge pânã la 30 kiloGray (500.000.000 raze X pulmonare sau de 10.000 de ori doza letalã umanã).
Urmãtorul tabel aratã o listã cu alimente care sunt “tratate” în acest fel:
- Cum îþi dai seama dacã alimentele tale au fost “bobmardate” cu radiaþii?
Atunci când cumperi alimente convenþionale, nu ai nici o siguranþã cã acestea nu au fost iradiate. Deºi cerinþele de etichetare specificã faptul cã alimentele iradiate vândute în magazine ar trebui sã aibã pe ambalajul produsului simbolul internaþional Radura, controlul în aceastã privinþã este destul de redus ºi slab, iar produsele din restaurante ºi cele procesate care conþin ingrediente iradiate nu sunt obligate prin lege sã le eticheteze corespunzãtor.
Etichetate sau nu, alimentele iradiate sunt expuse la aceleaºi radiaþii gamma ionizate care au distrus viaþa la Hiroshima, Cernobîl ºi recent la Fukushima.
Formele de viaþa “primitive”, microbii, refuzã sã ingereze alimente iradiate (de aceea le folosim noi), dar oamenii sunt destul de naivi pentru a se lãsa pãcãliþi de “autoritãþi” guvernamentale, care spun cã dozele de radiaþii ionizate aplicate alimentelor, ºi care ajung aproape de un miliard de raze X pulmonare, sunt sigure pentru consumul uman.
- Rãzboiul împotriva perisabilitãþii alimentare
Aºadar, cum se poate ca un proces care este atât de clar în detrimentul sãnãtãþii umane sã fie permis?
Existã cel puþin trei motive care stau în spatele acestui proces periculos:
- Igienizarea alimentarã: Iradierea alimentarã permite continuarea practicilor agricole nesigure ºi fundamental neigienice considerate esenþiale pentruprofitabilitatea unor ferme sau fabrici mari deþinute de corporaþii. Atunci când apa de canalizare umanã ºi cea rezidualã în combinaþie cu gunoiul de la grajdurile animalelor bolnave, crescute cu antibiotice, este folositã ca ºi îngrãºãmânt, tulpini virulente de bacterii rezistente la antibiotice pot infecta produsul, ajungând în profunzime în þesuturi, acolo unde substanþele chimice de igienizare nu ajung.Radiaþiile gamma, care penetreazã în mod eficient ºi adânc produsul, permit condiþiilor iresponsabile, imorale ºi neigienice sã se pãstreze.
- Globalizare alimentarã: Un grad mai mic de perisabilitate oferit de iradierea alimentarã susþine globalizarea continuã a producþiei ºi distribuþiei alimentare,promovând profitabilitatea corporaþiilor transnaþionale, a cãror respect pentru suveranitate, drepturi constituþionale ºi sãnãtate publicã a cetãþenilor din orice þarã din lume este pe locul doi, în comparaþie cu obiectivul principal de a urmãri profitul cu orice preþ.
- Politizarea alimentarã: În sfârºit, sistemul militar-industrial cere publicului sã perceapã energia nuclearã ca pe ceva “benefic” care ne protejeazã, ºi nu ca pe un factor de rãzboi sau ca pe un posibil dezastru ecologic. Deºeurile nucleare sunt brusc transformate atât într-o marfã profitabilã, cât ºi într-un “agent binefãcãtor”,sub îndrumarea ºi sprijinul guvernului.
