Protocoalele Inteleptilor Sionului Ce forma de administratie se poate da unor State în care stricaciunea, coruptia a patruns peste tot, unde nu poti ajunge la bogatie decât prin acele viclene surprize îndemânatice care sunt pe jumatate pungasii? Unde domneste neînfrânarea moravurilor, unde moralitatea si cinstea nu se sustin decât cu pedepse si legi aspre, iar nu pentru ca ar fi întelese si primite de buna voie; unde simtamintele de Patrie si Religia sunt înabusite de credinte cosmopolite? Ce alta forma de guvernare sa se dea acestor societati, decât forma despotica pe care o vom descrie mai departe? Noi vom calauzi atunci în mod mecanic viata politica a supusilor nostri prin legi noi. Aceste legi vor lua înapoi, una câte una, avantajele si prea marile libertati care au fost împartite de catre crestini, iar domnia noastra va pune temeliile unui despotism atât de maret, încât doar el va fi în stare, oricând si oriunde, sa impuna tacere crestinilor care vor voi sa ni se împotriveasca si care vor fi nemultumiti. Coruptia politicienilor romani.Stire aparuta in data de 04.06.2009 http://lideruldeopinie.ro

Politicienii români, cei mai corupþi din Europa

maginea României în Europa tinde sã fie una tot mai proastã. Potrivit unui sondaj realizat de Transparency Internaþional, þara noastrã este singurul stat din Uniunea Europeanã care identificã Parlamentul ca cea mai coruptã instituþie, Legislativul fiind urmat, în clasamentul românilor, de partidele politice ºi Justiþie. Totodatã, barometrul Transparency Internaþional aratã cã românii au dat ºpagã cel mai des în 2008 pentru a avea acces la serviciile medicale, marea majoritate a cetãþenilor nereclamând faptul cã au fost nevoiþi sã dea mitã. Urmãtoarea instituþie unde s-a dat cel mai adesea ºpagã este Poliþia, urmatã de Justiþie. Victor Alistar, ºeful T.I.R., este de pãrere cã „Politicile anticorupþie par a fi mai degrabã pe hârtie, instrumente de armã politicã ºi mai puþin lucruri care sã schimbe sistemul“. Barometrul Global al Corupþiei 2009 al Transparency International acoperã 69 de þãri ºi analizeazã experienþa cotidianã a oamenilor în ceea ce priveºte mita, corupþia sectorului privat ºi corupþia la nivel înalt în ºase instituþii – partide politice, demnitari ºi funcþionari publici, Parlament, afaceri ºi sector privat, sector juridic ºi mass-media. Astfel, o treime (33%) dintre românii incluºi în cercetarea sociologicã considerã Parlamentul ca fiind zona cea mai coruptã, în timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% – Justiþia, 13% – sectorul privat, 15% – funcþionarii publici ºi demnitarii, iar 4% – presa. În plus, 69% dintre românii chestionaþi considerã cã acþiunile Guvernului actual în lupta împotriva corupþiei au fost ineficiente ºi 20% au apreciat cã sunt eficiente. ªpagã la nivel înalt România este singura þarã care indicã în proporþie atât de mare Parlamentul drept cea mai coruptã instituþie, Lituania ºi Israelul înregistrând 23% pãreri negative, Bulgaria – 21%, Cehia – 12%, iar restul þãrilor europene – sub 10%. În schimb, Bulgaria este singura þarã din Europa care indicã Justiþia drept cel mai corupt sector, cu o proporþie de 38% dintre persoanele chestionate, fiind urmatã de Lituania (23%), România (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), iar restul þãrilor având sub 10 procente. În ceea ce priveºte Parlamentul, România a fost singura þarã din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, aceastã instituþie drept cea mai afectatã de corupþie, fiind urmatã, în grupul sãu regional, de Bulgaria (4,2), Israel (4,0) ºi Lituania (4,0). Alte þãri, dintre cele analizate, care au considerat Parlamentul drept cea mai coruptã instituþie sunt Indonesia (4,4), Panama (4,6), dar ºi Statele Unite (3,9), în timp ce Republica Moldova a înregistrat un scor de 3,4. Urmãtoarea instituþie consideratã cea mai coruptã în România este Justiþia, scorul înregistrat fiind de 4,2, depãºit, în U.E., doar de Bulgaria, cu 4,6. În ceea ce priveºte corupþia sectorului privat, acesta a obþinut în România un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) ºi al Islandei (4,3). Acelaºi scor ca ºi România îl mai au Bulgaria ºi Norvegia, pe continentul european. Scorul obþinut de demnitari ºi funcþionari publici este, pentru România, de 3,8, punctaje mai mari având, în Europa, Bulgaria (4,1), Italia (3,9) ºi Lituania (3,9). Cea mai puþin coruptã instituþie din România, dintre cele analizate, este consideratã mass-media, cu un scor de 3,4. În schimb, în alte þãri, presa este catalogatã cu scoruri mai mari de corupþie: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5) ºi Luxemburg (3,5). preluare de pe blogul GarduldeFier]]>