Industria farmaceuticã, care câºtigã anual miliarde de lire sterline, a creat ºi introdus pe piaþã, în ultimul deceniu, medicamente noi, care au adus pacienþilor prea puþine beneficii ºi au produs destul de mult rãu, afirmã experþii.
Afirmaþia potrivit cãreia existã “o crizã inovativã” în domeniul medicamentelor din cauza greutãþii cu care se descoperã medicamente noi ºi a cheltuielor mari pe care le implicã aceasta este doar un mit, promovat de o industrie preocupatã în principal de marketing, adaugã oamenii de ºtiinþã.
Faptul cã numãrul de medicamente noi brevetate în fiecare an se menþine constant – între 15 ºi 25 – contrazice afirmaþiile industriei farmaceutice. Dar majoritatea medicamentelor noi aduce modificãri minore celor deja existente ºi urmãreºte sã cucereascã un mic segment de piaþã, nu sã ofere inovaþii terapeutice reale.
Profesorul Donald Light, de la Universitatea de Medicinã din New Jersey ºi Joel Lexchin, de la Universitatea York din Toronto, scriu în British Medical Journal cã situaþia a rãmas neschimbatã în ultimii 50 de ani. Stimulentele pentru crearea de medicamente sunt greºite ºi au distorsionat comportamentul industriei.
“Aceasta este adevãrata crizã de inovaþie: cercetarea farmaceuticã rezultã în variaþii în general minore ale medicamentelor existente ºi majoritatea medicamentelor noi nu se dovedeºte superioarã în testele clinice. De asemenea, ele au provocat o epidemie de reacþii adverse, care a fãcut sã creascã costurile asistenþei medicale la nivel naþional”, afirmã ei.
Se cheltuie mai mult pentru marketing (25% din venituri) decât pentru descoperirea de molecule noi (1,3%). Industria farmaceuticã susþine cã introducerea unui medicament nou pe piaþã costã un miliard de lire, sumã exageratã ºi imposibil de suportat. Autorii articolului mai spun cã fondurile pentru cercetare au sporit considerabil între 1995 ºi 2010, cu aproape 34,2 miliarde de dolari, dar veniturile au crescut de ºase ori mai mult, cu 200,4 miliarde de dolari.
Companiile evitã sã pomeneascã de acest “extraordinar câºtig”, pentru cã pânã la 80% din cheltuieli sunt destinate publicitãþii, afirmã autorii, care fac apel la autoritãþile în domeniu din întreaga lume sã nu mai acorde licenþe medicamentelor noi cu valoare terapeuticã scãzutã. Ei sugereazã acordarea de premii substanþiale în bani pentru descoperirea unor agenþi terapeutici cu adevãrat noi, în locul protejãrii brevetelor.
Agenþia Europeanã pentru Medicamente, care autorizeazã medicamente în Marea Britanie ºi Europa, pãstreazã secrete anumite date despre siguranþa ºi eficacitatea lor. ªi aceasta în pofida faptului cã, în decurs de 10 ani, s-au emis avertismente privind siguranþa folosirii pentru 29% din agenþii biologici noi aprobaþi de Agenþie.
Într-o altã lucrare, cercetãtorii de la London School of Economics susþin cã, înainte de a li se acorda brevetul, producãtorii de medicamente ar trebui obligaþi sã demonstreze cã produsele lor sunt superioare tratamentelor existente ºi nu superioare faþã de placebo, cum se întâmplã în prezent.
“Prin schimbarea modului de reglementare, producãtorii ar fi încurajaþi sã se concentreze pe crearea de medicamente noi în domenii terapeutice în care existã puþine alternative”, spun ei. “Completarea reglementãrii cu avize ºi consiliere ºtiinþifice îi poate face pe producãtori sã-ºi îndrepte interesul ºi eforturile cãtre domenii prioritare de cercetare”.
Stephen Whitehead, director executiv al Asociaþiei Industriei Farmaceutice Britanice, a avut urmãtoarea reacþie: “Nu suntem de acord cu afirmaþiile din aceste lucrãri. Cercetarea medicalã s-a bazat întotdeauna pe inovaþie treptatã ºi rezultate repetabile ºi mai puþin pe descoperiri radicale, care sunt foarte rare. Dacã tratamentele pentru HIV nu s-ar fi îmbunãþãþit treptat, SIDA ar fi o boalã mortalã, în loc sã poatã fi þinutã sub control.”
SURSA: RADOR
]]>
