Acordarea cetãþeniei române locuitorilor Ucrainei este o problemã foarte serioasã, considerã conducerea Consiliului Public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev.   “Autoritãþile ucrainene ar trebui sã retragã de la cetãþenii Ucrainei paºapoartele româneºti acordate preferenþial de emisarii români în Bucovina“, a declarat zilele acestea adjunctul preºedintelui Consiliului Public din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Rostislav Tomenciuk, citat de portalul ucrainean liga.net, transmite Rador. “Problema constã în faptul cã stabilirea exactã a numãrului ºi numelor persoanelor care deþin paºapoarte româneºti, precum ºi seria acestor documente, este foarte dificilã. Într-o oarecare mãsurã, aceasta este sarcina Ministerului de Externe – de a purta un dialog, pentru cã aceastã situaþie este foarte problematicã. Eu consider cã paºapoartele respective (româneºti, n.red) trebuie retrase, dar aceastã politicã trebuie sã fie bine planificatã ºi permanent desfãºuratã. Trebuie sã fie o politicã a statului. Ucraina cunoaºte foarte bine aceastã situaþie ºi trebuia sã abordeze problema respectivã încã de la început”, a mai spus Rostislav Tomenciuk. Presa de la Kiev a mai scris în ultima perioadã cã, “în unele sate din Nordul Bucovinei (regiunea Cernãuþi, n.red), emisarii români îi îndeamnã pe localnici ca, în timpul recensãmântului de anul viitor din Ucraina, sã se declare etnici români”, acuzând Bucureºtiul cã “fabricã” români.

Atacuri fãrã precedent de la Kiev: Ucraina pune tunurile mediatice pe România. Mãsura este de neînþeles, având în vedere cã, în UE, Bucureºtiul, alãturi de Varºovia, a rãmas printre puþinii prieteni ai statului vecin.

  La ora actualã, România este singura þarã care reprezintã o ameninþare realã la adresa integritãþii teritoriale a Ucrainei, considerã reprezentantul Institutului de Telecomunicaþii ºi Studii globale din cadrul Academiei de ªtiinþe a Ucrainei, Vladimir Zahmatov. Declaraþia a fost fãcutã, potrivit Rador, în timpul unei mese rotunde desfãºurate la Kiev. “Alte ameninþãri la adresa integritãþii teritoriale a Ucrainei în afarã de România nu existã. România a furat o parte din teritoriul nostru, iar guvernul ucrainean nu a opus niciun fel de rezistenþã”, a spus academicianul ucrainean. De asemenea, sãptãmâna trecutã, purtãtorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Oleg Voloºin (n.a. – ironia face ca numele sãu în limba slavã sa însemne român-valah), a declarat cã “MAE de la Kiev se pronunþã, în continuare, împotriva acordãrii paºapoartelor romaneºti pentru cetãþenii ucraineni”, în condiþiile în care la ora actualã în Ucraina locuiesc aproximativ 400.000 de români, reprezentând ca mãrime a doua minoritate, dupã cea rusã. La rândul sãu, adjunctul directorului filialei Institutului Comunitãþii Statelor Independente (CSI) din Kiev, Denis Denisov, citat de presa ucraineanã, a afirmat cã limba românã ar trebui interzisã în Ucraina, împreunã cu cea “moldoveneascã“. Declaraþia a fost fãcutã ca raspuns a afirmaþiilor ministrului român de Externe, Andrei Marga, care a precizat cã România nu este de acord cu aprobarea în primã lecturã a proiectului de lege privind limbile regionale în Ucraina, în care se menþioneazã cã limba „moldoveneascã” ar putea obþine statut regional. „Cu siguranþã, Ucraina ar trebui sã rãspundã unor astfel de declaraþii. Este interesant pe ce se bazeazã un oficial dintr-o altã þarã atunci când ne sugereazã ce trebuie ºi ce nu trebuie sã facem pe teritoriul Ucrainei? Mã refer aici inclusiv la acordarea unui statut regional atât limbii române, cât ºi limbii moldoveneºti. Declaraþiile Ministerul Afacerilor Externe al României pot fi privite ca o implicare directã în treburile interne ale unui alt stat. Dacã diplomaþia ucraineanã nu considerã cã ar trebui sã rãspundã printr-o notã afirmaþiilor Ministerului român de Externe, atunci ar fi necesar un comentariu pe aceastã temã: sã fie eliminatã ºi limba românã”, a declarat Denisov.

Atacuri în presa de la Kiev

Alte atacuri vin, de data aceasta, din presa ucraineanã. Astfel, revista „Puterea banilor” (depo.ua) de la Kiev scrie cã Ucraina ar trebui sã-ºi consolideze influenþa în Republica Moldova ºi regiunea transnistreanã ºi sã contracareze expansiunea României în aceastã zonã. “Ucrainenii, care sunt pe locul al doilea ca minoritate în Republica Moldova, sunt reprezentaþi de doar trei deputaþi de origine ucraineanã în Parlamentul de la Chiºinãu ºi doar de unul la Tiraspol. Kievul trebuie sã ia mãsuri în aceastã direcþie”, spun autorii materialului. Potrivit 24h.md, publicaþia se revoltã de faptul cã în timp ce România îºi mãreºte influenþa în Republica Moldova, Ucraina nu face nimic. „Atâta timp cât Ucraina stã ºi priveºte dintr-o parte, România finanþeazã organizaþii, de felul Platforma Civicã Acþiunea 2012. Ea a lansat o puternicã activitate în Republica Moldova pledând împotriva Ucrainei”, scrie revista citatã. De asemeena, recent, postul ucrainean de televiziune TSN acuza faptul cã obiectivul Bucureºtiului de a creºte numãrul cetãþenilor români pânã la 20% din populaþia regiunii ucrainene Cernãuþi provoacã îngrijorare în rândul ucrainenilor ºi moldovenilor din aceastã parte a Ucrainei, transmite Rador. Sunt deja ºase luni de când, în satele moldoveneºti din Nordul Bucovinei, emisarii strãini (români, n.red) îndeamnã localnicii ca, în timpul urmãtorului recensãmânt al populaþiei, sã se declare români – subliniazã sursa, atrãgând atenþia cã locuitorii regiunii Cernãuþi sunt convinºi sã îºi schimbe identitatea naþionalã mai ales prin intermediul obþinerii cetãþeniei române, care le oferã posibilitatea sã cãlãtoreascã fãrã vizã în þãrile Uniunii Europene.   sursa: ziuaveche.ro]]>