Francmasoneria propagã necredinþa. 1. Francmasoneria învaþã pe adepþii ei sã renunþe la orice credinþã ºi adevãr revelat de Dumnezeu, îndemnându-i sã admitã numai ceeace descopere cu raþiunea lor. Ea propagã astfel necredinþa ºi lupta împotriva creºtinismului ale cãrui învãþãturi sânt revelate de Dumnezeu. Vânând pe câþi mai mulþi intelectuali sã ºi-i facã membri ºi obiºnuindu-i pe aceºtia sã renunþe la credinþa creºtinã, francmasoneria îi rupe dela bisericã, ºi având în vedere influenþa însemnatã ce o au intelectualii asupra poporului , e de aºteptat ca necredinþa sã se întindã asupra unor cercuri tot mai largi. În faþa propagandei anticreºtine a acestei organizaþii, Biserica trebuie sã rãspundã cu o contrapropagandã. 2. Francmasoneria propagã o concepþie despre lume panteistnaturalistã, reprobând ideia unui Dumnezeu personal deosebit de lume ºi ideia omului ca persoanã, deosebitã, destinat nemuririi. 3. Din raþionalismul ºi naturalismul sãu, francmasoneria deduce în mod consecvent, o moralã pur laicã, un învãþãmânt laic, reprobând orice principiu moral ‹‹heteronom›› ºi orice educaþie ce rezultã din credinþa religioasã ºi din destinaþia omului la o viaþã spiritualã eternã. Materialismul ºi oportunismul cel mai cras, în toate acþiunile omului, este concluzia necesarã din premisele francmasoneriei. Francmasoneria considerã pe evrei superiori creºtinilor 4. În lojile francmasone se adunã la un loc evreii ºi creºtinii, ºi francmasoneria susþine cã numai ceice se adunã în lojile ei cunosc adevãrul ºi se înalþã deasupra celorlalþi oameni. Aceasta însemneazã cã creºtinismul nu dã un avantagiu în ce priveºte cunoaºterea adevãrului ºi dobândirea mântuirii membrilor sãi. Biserica nu poate privi impasibilã cum tocmai duºmanii de moarte ai lui Hristos sã fie consideraþi într’o situaþie superioarã creºtinilor, din punct de vedere al cunoaºterii adevãrurilor celor mai înalte ºi al mântuirii. Francmasoneria vrea sã se substitue creºtinismului 5. Francmasoneria practicã un cult asemãnãtor celui al misterelor precreºtine. Chiar dacã unii din adepþii ei nu dau nici o însemnãtate acestui cult, se vor gãsi multe spirite mai naive asupra cãrora acest cult sã exercite o oarecare forþã quasi religioasã. În orice caz prin acest cult francmasoneria vrea sã se substitue oricãrei alte religii, deci ºi creºtinismului. În afarã de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are în considerare ºi motive de ordin social când întreprinde acþiunea sa contra francmasoneriei. Francmasoneria submineazã ordinea socialã 6. Francmasoneria este un ferment de continuã ºi subversivã subminare a ordinei sociale prin aceea cã îºi face din funcþionarii statului, din ofiþeri, unelte subordonate altei autoritãþi pãmânteºti decât acelea care reprezintã ordinea stabilitã vizibil. Îi face unelte în mâna unor factori neºtiuþi încã nici de ei având sã lupte pentru idei ºi scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptã nesincerã, pe la spate, niciodatã nu existã o siguranþã în viaþa statului ºi în ordinea stabilitã. E o luptã ce ia în sprijinul ei minciuna ºi întunerecul. Împotriva jurãmântului creºtinesc pe care acei funcþionari l-au prestat statului, ei dau un jurãmânt pãgânesc. 7. Francmasoneria luptã împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform cãreia omenirea e compusã din naþiuni. Biserica Ortodoxã care a cultivat totdeauna specificul spiritual al naþiunilor ºi le-a ajutat sã-ºi dobândeascã libertatea ºi sã-ºi menþinã fiinþa primejduitã de asupritori, nu admite aceastã luptã pentru exterminarea varietãþii spirituale din sânul omenirii. Mãsuri ce se impun Iar ca mãsurile cele mai eficace, pe care Biserica înþelege sã le ia împotriva acestui duºman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale ºi al naþiunii, sânt urmãtoarele: 1. O acþiune persistentã publicisticã ºi oralã de demascare a scopurilor ºi a activitãþii nefaste a acestei organizaþii. 2. Îndemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, sã le pãrãseascã. În caz contrar, ‹‹Frãþia Ortodoxã Românã›› extinsã pe toatã þara va fi îndemnatã sã izoleze pe ceice preferã sã rãmânã în loji. Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântãrii, în caz cã pânã atunci nu se cãesc. De asemenea le va refuza prezenþa ca membri în corporaþiile bisericeºti. 3. Preoþimea va învãþa poporul ce scopuri urmãreºte acela care e francmason ºi-l va sfãtui sã se fereascã ºi sã nu dea votul candidaþilor ce aparþin lojilor. 4. Sf. Sinod ºi toate corporaþiile bisericeºti ºi asociaþiile religioase stãrue pe lângã guvernul român ºi corpurile legiuitoare sã aducã o lege pentru desfiinþarea acestei organizaþii oculte. În caz cã guvernul nu o va face, Sf. Sinod se va îngriji sã fie adusã o astfel de lege din iniþiativã parlamentarã.]]>

Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer