Miercuri, 22 februarie 2012, mai mulþi reprezentanþi ai societatii civile printre care Partidul Naþional Român, Partidul Naþional Liberal, Miºcarea Naþional-Creºtinã Noua Dreaptã, Societãþii scriitorilor români din Basarabia, Societatii ”Limba Noastrã cea Românã”, Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din 1992 ”Tiras-Tighina”, ex-deputati membrii al Consiliului Naþional al Unirii din 1991 de pe ambele maluri ale Prutului, oameni de bunã credinþã din Republica Moldova, din România ºi de peste hotare au semnat Manifestul Consiliului Unirii. Aceasta a avut loc urmare a discuþiilor avute pe parcursul ultimelor sãptãmîni între mai mulþi aderenþi din spaþiul românesc ºi din afara graniþelor României la ideea semnãrii unui document prin care sã fie sensibilizatã societatea ºi autoritãþile celor douã state româneºti asupra imperativului unificãrii acestora. Declaratia Consiliului Unirii Parlamentul Republicii Moldova, exprimînd voinþa Miºcãrii Democratice de Eliberare Naþionalã a românilor de la est de Prut, a proclamat, pe 27 august 1991, Independenþa, dorind, în acest fel, sã scuture jugul colonial ruso-sovietic ºi sã deschidã calea spre reîntregirea neamului românesc. Anii ce s-au scurs dupã proclamarea Independenþei, au demonstrat, însã, cã noul stat nu numai cã nu-ºi realizeazã obiectivele fixate în Actul din 27 August 1991, ci se îndepãrteazã de acestea. Federaþia Rusã nu ne recunoaºte, de fapt, Suveranitatea ºi Independenþa. Ea a creat, pe teritoriul RepubliciiMoldova, o enclavã separatistã, pe care o apãrã cu forþele sale armate de ocupaþie. Rusia considerã cã acest pãmînt face parte din „lumea rusã”, adicã din sfera sa de dominaþie. Rusia sprijinã, prin toate mijloacele, forþele ºovine din interiorul Republicii Moldova ºi încurajeazã trãdãtorii infiltraþi în Miºcarea de Eliberare Naþionalã la sfîrºitul anilor ’80 – începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea. Denaturîndu-ne istoria naþionalã, forþele neoimperiale continuã politica regimului totalitar comunist de a ne impune o identitate falsã. Înfrîngerea suferitã de guvernarea democraticã de la Chiºinãu în rãzboiul din 1992, declanºat de Kremlin împotriva integritãþii teritoriale a Republicii Moldova, a schimbat raportul de forþe în societatea moldoveneascã în favoarea forþelor proimpeiale, rusofile, antiindependentiste ºi antiromâneºti. Acestea blocheazã cursul strategic stabilit de RepublicaMoldovaprin Declaraþia de Independenþã. In asemenea situaþie, Consiliul Unirii considerã cã salvarea identitãþii naþionale, a limbii ºi a culturii noastre româneºti poate fi asiguratã doar prin reunirea RepubliciiMoldovacu România. De douãzeci de ani RepublicaMoldovase zbate între Est ºi Vest, cãutîndu-ºi identitatea naþionalã, ideea naþionalã, calea ºi modelul de dezvoltare. Temelia politico-juridicã, pusã la baza statului prin Declaraþia de Independenþã de la 27 august 1991, nu a fost consolidatã din cauza guvernãrilor antireformatoare, antieuropene, antinaþionale ºi românofobe, ce au dominat societatea timp de circa un deceniu ºi jumãtate. Guvernele democratice, care vin greu la Putere, se dovedesc fragile, incapabile sã fortifice fundamentul statului. Guvernãrile vãdit proruseºti au creat regimuri autoritare, dictatoriale, iar anii 1991-93,1998-1999 ºi 2009-2012, cu forþe democratice Ia Putere, au fost marcaþi de tensiuni geopolitice, agravate de ingerinþa directã sau indirectã a cercurilor imperiale de la Kremlin, care nu doresc apropierea celui de-al doilea stat românesc de România. Adevãrata Istorie a Românilor este mereu atacatã ºi nu-ºi mai gãseºte locul în sistemul educaþional. Declaraþia de Independenþã a Republicii Moldova a consemnat cã, fãrã consultarea populaþiei din Basarabia, nordul Bucovinei ºi Þinutul Herta, ocupate prin forþã la 28 iunie 1940, precum ºi a celei din R.A.S.S. Moldoveneascã (Transnistria), formatã la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încãlcînd chiar prerogativele sale constituþionale, a adoptat, la 2 august 1940, “Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneºti unionale”, iar Prezidiul sãu a emis, la 4 noiembrie 1940, “Decretul cu privire la stabilirea graniþei între R.S.S.Ucraineanã ºi R.S.S.Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a încercat, în absenþa oricãrui temei juridic real, justificarea dezmembrãrii acestor teritorii ºi apartenenþa noii republici la U.R.S.S. Declaraþia de Independenþã a Republicii Moldova a luat act de faptul cã, în declaraþiile lor, Parlamentele multor state au considerat înþelegerea încheiatã la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. ºi Guvernul Germaniei, ca nulã ab initio ºi au cerut lichidarea consecinþelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat ºi de Conferinþa internaþionala „Pactul Molotov-Ribbentrop ºi consecinþele sale pentru Basarabia”, prin Declaraþia de la Chiºinãu, adoptatã la 28 iunie 1991. Pornind de la aceste adevãruri, noi, cei care constituim Consiliul Unirii, considerãm cã a sosit momentul sã declarãm deschis cã nu mai dorim sã existãm în aceastã nedreptate istoricã, de aceea cerem recunoaºterea de cãtre politicienii de pe ambele maluri ale Prutului a dreptului românilor de a fi din nou împreunã. Starea în care ne aflãm nu poate dura la infinit. Consiliul Unirii este o organizaþie de larg consens naþional, care îºi propune sã continue efortul Consiliului Naþional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinþã al unui grup de parlamentari de la Chiºinãu ºi Bucureºti, ºi care se declarã deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaþiilor, fundaþiilor ºi altor entitãþi ale societãþii din întreg spaþiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum ºi din comunitãþile româneºti existente în toatã lumea. Consiliul Unirii va promova ideea unitãþii naþionale româneºti ºi va depune eforturi pentru a convinge guvernanþii de la Chiºinãu, de la Bucureºti ºi factorii politici decidenþi din Vest cã aceastã unitate româneascã înglobeazã ºi interesele strategice ale lumii euroatlantice. Anul 2012 este un an simbolic – se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de cãtre Imperiul Rus. Noi, cei care pledãm pentru revenirea teritoriilor istorice româneºti la Patria-mamã România, vrem sã le redãm conaþionalilor încrederea cã viaþa lor, împreunã cu fraþii români, va fi una bunã, sigurã, iar copiii lor vor avea un viitor demn. Unirea trebuie sã fie opera noastrã, în baza voinþei românilor ºi a Declaraþiei de Independenþã a Republicii Moldova, care ne spune univoc: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ªI DEMOCRATIC, LIBER SÃ-ªI HOTÃRASCà PREZENTUL ªI VIITORUL FÃRà NICI UN AMESTEC DIN AFARÃ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ªI NÃZUINÞELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAÞIUL ISTORIC ªI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAÞIONALE.” Chiºinãu, 29 februarie 2012 În continuare lista persoanelor care au semnat pentru formarea Consiliului Unirii: S E M N E A Z Ã: Mircea Druc, membru-fondator ºi preºedintele CNU-CNR (Chiºinãu-Bucureºti 1991- 1992), fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinþã a unui grup de parlamentari de la Chiºinãu ºi Bucureºti Ilie Ilascu, ex-deputat în Parlamentele de la Chiºinãu ºi Bucureºti, ex-deþinut al regimului separatist de la Tiraspol ªtefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, preºedintele Asociaþiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia, Republica Moldova Vladimir Beºleagã, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, membru-fondator al Consiliului Naþional al Unirii-1991,Republica Moldova Ion Mãrgineanu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Lidia Dicusar, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Marin Beleuþã, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Valentin Dolganiuc, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Vasile Sajin, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Ion Madan, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaþiei Parlamentul 90”,Republica Moldova Tudor Negru, ex-deputat, doctor în drept, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”,Republica Moldova Ion Munteanu, doctor în filozofie, ex-deputat, membru-fondator al Consiliului Naþional al Unirii- 1991, Republica Moldova Gheorghe Slabu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ,,Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Mihai Patraº, doctor în economie, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ”Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Mihai Druþã, ex-deputat, membru al ”Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Ion Tãnase, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, Republica Moldova Alexandra Raiu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ”Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Mihai Dimitriu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, membru al ”Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Nicolae Misail, ex-deputat, membru al ”Asociaþiei Parlamentul 90”, Republica Moldova Valentin Mîndîcanu, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii-1991, Republica Moldova Alexandru Moºanu, membru de onoare al Academiei Române, preºedintele Parlamentului care a proclamat Independenþa, redactor-ºef-fondator al revistei de istorie ºi culturã ”Destin Românesc”, Republica Moldova Constantin Tanase, ex-deputat, membru al Consiliului Naþional al Unirii ‘91, membru al Asociaþiei “Parlamentul ‘90”, Republica Moldova Vitalia Pavlicenco, ex-deputat, preºedinte, Anatolie Revenco, medic, vicepreºedinte, Alexandra Can, vicepreºedinte, ex-ministru, Iuri-Apostol Andrei, ex-deputat, Partidul Naþional Liberal, Republica Moldova Valeriu Ciubotaru, preºedinte, Partidul Naþional Român, Republica Moldova Anatol Caraman, Sergiu Tãtaru, AVR-1992 ”Tiras-Tighina”, Republica Moldova Mircea Rusu, ex-deputat, preºedintele Asociaþiei ”Libera iniþiativã”, Republica Moldova Valentina Butnaru, publicistã, preºedintele Societatii ”Limba Noastrã cea Românã”, Republica Moldova Sergiu Laºcu, preºedintele Miºcãrii Naþional-Creºtine “Noua Dreaptã”, Republica Moldova Gheorghe Viþã, preºedintele Uniunii Românilor din Basarabia, nordul Bucovinei ºi Þinutul Herþa, Republica Moldova Iulia Deleu, directorul Fundaþiei ,,Dreptul ºi Democraþia”, Republica Moldova Sergiu Afanasiu, preºedintele Asociaþiei Ziariºtilor Liberi, Republica Moldova Ludmila Bolboceanu, preºedintele ”Miºcãrii femeilor din Moldova pentru combaterea Sãrãciei”, Republica Moldova Alexandru David, preºedintele Comunitãþii regilioase ,,Filiala Floreni a Frãþiei ortodoxe Române”, Republica Moldova Tatiana Balacci, preºedintele Asociaþiei ”Realitate ºi Adevãr”, Republica Moldova Mihai Ciubotaru, preºedintele ”Societãþii scriitorilor români din Basarabia”, Republica Moldova Eugenia Duca, preºedintele ”Asociaþiei femeilor de afaceri”, Republica Moldova Vlad Ciorici, preºedinte, Gheorghe Mârzencu, membru ai Asociaþiei obºteºti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”, Republica Moldova Maxian Gheorghe, ”Asociaþia oamenilor de ºtiinþã, cultura ºi artã din Orhei”, Republica Moldova Victor Zugravu, preºedintele Miºcãrii Populare ”Solidaritatea”, Republica Moldova Luminiþa Dumbrãveanu, Asociaþia ”Justice-Studio”, Republica Moldova Val Butnaru, publicist, scriitor, director al portalului www.union.md, Republica Moldova Palade Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova Anton Moraru, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Republica Moldova Strîmbeanu Andrei, ex-deputat, membru al Uniunii Scriitorilor, Republica Moldova Traian Vasilcãu, scriitor, Republica Moldova Mîndîcanu Virgil, profesor universitar, doctor habilitat, Republica Moldova Þurcanu Timotei, inginer, Republica Moldova Ion Stafi, istoric, Republica Moldova Tãrnã Nicolae, actor, musician, Republica Moldova Sergiu Pîrgaru, Accent TV, Republica Moldova Dembiþchi Mihai, pensionar MAI, Republica Moldova Moisei Iurie, pensionar militar, Republica Moldova Marin Anatol, profesor de istorie, Republica Moldova Anatol Vidraºcu, directorul grupului editorial ”Litera”, România-Republica Moldova Eugen Mihalache, vicepreºedinte, Partidul Poporului-Dan Diaconescu, România Tudor Ionescu, preºedintele Asociaþiei „Noua Dreapta” România Bogdan Þicalã, reprezentantul Asociaþiei „Eternul Maramureº”, România Marian Clenciu, preºedintele ”Asociaþia culturalã Pro Basarabia ºi Bucovina”, România Ion Maldarescu, Revista “Vatra Noastrã Româneascã”, România Bagiu Ovidiu Ilie, preºedintele ”Asociatiei ”FAPTE”, România Alexei Paluþa, preºedintele Asociaþiei ”Tighina”, România Dan Ioan Mariuþa, preºedintele Asociaþiei ”Realitate ºi Adevãr”, Alba Iulia, România Dacian Dumitrescu, ziarist independent, consilier de presa la “Asociaþia culturalã PRO Basarabia si Bucovina”,www.probasarabiasibucovina.ro ºi administrator al site-urilorwww.romaniacarnavalului.com ºi www.romaniataranoastra.eu, România Istrate Ioan Emilian, fotoreporter independent, Reºiþa, judeþul Caraº-Severin, România Dumitru Ilinca, preºedintele Asociaþiei moldo-române ”Maluri de Prut”, Italia Mircea Popescu, Consilier Onorific al Preºedintelui Comisiei de Politicã Externã a Senatului României, fost presedinte al Consiliului Mondial Român, SUA LISTA RÃMÎNE DESCHISà | Frontpress]]>