Tot mai mulþi analiºti considerã cã embargoul petrolier impus Iranului de statele UE este o declaraþie de rãzboi, fapt confirmat de întãrirea prezenþei militare a SUA, Marii Britanii ºi Franþei în Golf. Lumea poate trãi o crizã similarã primului ºoc petrolier, avertizeazã FMI. „O oprire a importurilor de petrol iranian de cãtre statele din Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã, fãrã compensarea dintr-o altã sursã, va duce la o creºtere iniþialã a preþului petrolului cu 20-30%, chiar dacã alþi producãtori vor oferi, în timp, un volum compensator de petrol”, se aratã într-un raport al FMI, prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos. În viziunea FMI, impactul va fi unul similar cu cel al primei crize a petrolului. FMI merge ºi mai departe ºi avertizeazã cã o eventualã blocare a strâmtorii Hormuz de cãtre Iran ar “neutraliza o mare parte din capacitatea de rezervã a OPEC”, pentru cã Arabia Sauditã foloseºte aceastã rutã de export ºi nu ar mai putea compensa lipsa de ofertã de petrol de pe piaþã. În acest caz, preþul petrolului ar putea creºte cu peste 30%. FMI aratã cã “existã rute alternative, însã doar pentru o micã parte din petrolul transportat prin strâmtoare ºi va dura pânã când noile rute vor deveni operaþionale, în timp ce costurile de transport vor creºte semnificativ”. Mai multe state din OCDE au impus sancþiuni financiare Iranului, iar statele UE au decis sã impunã un embargou petrolier Republicii Islamice. Pânã în luna iulie, contractele petroliere europene încheiate cu Iranul vor trebui anulate. Analiºtii occidentali considerã cã, în cazul în care alþi mari parteneri ai Iranului, precum China, Japonia sau India, nu îºi vor spori cererea, embargoul petrolier impus de Vest nu va putea fi combãtut de Iran decât fie prin schimbarea regimului de la Teheran, fie printr-o acþiune militarã de blocare a strâmtorii Hormuz. In acest fel, pretul petroplului va fi aruncat în aer, iar Teheranul ar putea obþine acelaºi profit ca ºi acum, exportând un volum mai mic. Nu este exclusã nici posibilitatea ca Iranul sã lanseze atacuri sub drapel fals asupra facilitãþilor petroliere din Arabia Sauditã, prin intermediul grupãrilor teroriste ºiite din regatul saudit. În acest fel, strâmtoarea Hormuz ar putea fi folositã pe mai departe de Iran pentru exporturile cãtre statele asiatice. Statele europene ºi SUA demonstreazã cã sunt conºtiente de o asemenea dinamicã în regiunea Golfului. În aceastã luna, douã portavioane americane au fãcut joncþiunea în Marea Arabiei. Este vorba despre USS Abraham Lincoln ºi USS John Stennis. Primul dintre cele douã portavioane a intrat în Golful Persic în urmã cu o sãptãmânã, însoþit de un cruciºãtor ºi douã distrugãtoare americane, alãturi de o fregatã, un vas de deminare ºi unul de desant ale marinei britanice ºi o fregatã a marinei militare franceze. În Marea Arabiei se aflã un portavion american, alãturi de un distrugãtor ºi un cruciºãtor. Deºi ºi-au retras trupele din Irak, SUA ºi-au sporit prezenþa militarã în Kuweit. Potrivit site-ului israelian Debkafile, Teheranul negocociazã cu India ºi China o modalitate de tranzacþionare a petrolului independentã de sistemul financiar de la Londra ºi New York, care a interzis operaþiunile cu banca centralã a Iranului. Una dintre propuneri este ca plata pentru petrolul iranian sã se facã în aur ºi nu în dolari. Ultima decizie de a renunþa la dolar ca singura valutã în care se tranzacþioneazã petrolul aparþine Irakulului. La trei ani de la aceastã hotãrâre, regimul Saddam Hussein era rãsturnat. sursa: cotidianul.ro]]>