Autoritãțile daneze plãnuiesc sã investeascã 20 de milioane de euro în personal și echipament pentru controlul granițelor. Controalele vor include porturile, graniþa terestrã cu Germania ºi podul Oresund pe care Danemarca îl împarte cu Suedia. Dacã vor trece de parlament, mãsurile vor fi implementate în maxim trei sãptãmâni. Decizia autoritãților daneze vine ca reacție la ineficiența securitãții granițelor uniunii și a riscului crescut de criminalitate. „Vedem o creștere a criminalitãții trans-frontaliere: droguri, rețele de crimã organizatã est europene, trafic de ființe umane, spãlare de bani… Unul dintre cele mai eficiente moduri de a le combate este controlul la frontiere”, a explicat decizia ministrul de finanțe Claus Hjort Frederiksen. În fața criticilor, ministrul danez al integrãrii a negat faptul cã țara sa ar introduce controlul regulat al tuturor pașapoartelor, reafirmând cã decizia vizeazã exclusiv oprirea criminalitãții trans-frontaliere. Hjort Frederiksen a insistat cã verificãrile vor fi aleatorii și ele „se vor supune cadrului spațiului Schengen”. Comisia Europeanã a reacționat imediat și a cerut explicații guvernului danez. „Vrem sã fie clar cã nu putem și nu vom accepta acțiuni care înseamnã un pas înapoi de la tratatul UE cu privire la libera circulație a bunurilor și persoanelor în interiorul granițelor sale.”, a spus daneza Pia Ahrenkilde Hansen, purtãtoare de cuvânt a CE la conferința de presã obișnuitã de joi, 12 mai. O serie de analiști sunt de pãrere cã avem de-a face nu doar cu o problemã a imigrației din estul Europei, ci și cu afluxul mare de imigranți și refugiați în urma revoluțiilor arabe. Mãsura surprinde cu atât mai mult cu cât în primul semestru al lui 2012 Danemarca va prelua conducerea UE. denmarkborder_400Decizia danezã are însã și explicații interne. În Danemarca o poziție de forțã împotriva imigrației o are Partidul Poporului Danez. Guvernul minoritar de centru-dreapta are nevoie de susținerea acestei formațiuni de dreapta în reformele interne. Ca atare a fost de acord sã-i dea curs solicitãrilor cu privire la controlul strict al granițelor. La rândul ei, șefa partidului popular a susținut cã turiștii germani nu vor fi ținta controalelor, „majoritatea lor vor fi primiți cu un salut și un zâmbet.” Ținta evidentã sunt imigranții. Martin Schulz, șeful socialiștilor din Parlamentul European, a acuzat guvernul danez de populism, criticând ca nejustificat argumentul problemei refugiaților africani din sudul Europei care ar avea efecte în nordul continentului. „Este inacceptabil pentru vreun guvern sã suspende atât de brusc libertãțile fundamentale ale cetãțenilor europeni”. În schimb ministrul german de interne Hans-Peter Friedrich a recunoscut cã pot fi situații care cer mãsuri suplimentare, cum ar fi cazul unor „presiuni migraționiste excepționale”, însã a cerut mai degrabã gãsirea unor mãsuri flexibile și temporare. Conform acordului Schengen, țãrile aderente pot reintroduce controlul la frontiere numai în baza unei „amenințãri serioase” la adresa securitãții. Situațiile acestea pot varia de la presiuni migraționiste la circulația unor fani ai cluburilor sportive, cunoscuți pentru violența lor. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 în Luxemburg, în orașul cu același nume, și a intrat în vigoare în 1995. Din el fac parte 22 de țãri membre UE dar și Norvegia, Elveția și Islanda, dar nu Marea Britanie sau Irlanda.]]>

CategoryCauze Naţionale
Write a comment:

Your email address will not be published.

© 2018 Cabinet de avocatura Mihai Rapcea

logo-footer