Probabil că mulți dintre voi vă întrebați de ce justiția din România dă atâtea rateuri și nu reușește să împiedice sau să sancționeze sistemul politic mafiot care fură în țara asta de 35 de ani.
Desigur că motivele și explicațiile sunt ample, însă o excelentă radiografie a situației din justiția română actuală o găsim într-un articol apărut într-o publicație online din Polonia, revista Themis.
Articolul intitulat ”ROMÂNIA: UTILIZAREA ACȚIUNILOR DISCIPLINARE CA INSTRUMENT DE INTIMIDARE, PRESIUNE SAU REPRESIUNE ÎMPOTRIVA JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR INCOMOZI” face o analiză la zi, cu exemple concrete din ultimii 6 ani, ale ”execuțiilor” disidenților din magistratura românească, deveniți indezirabili din diverse motive.
Redau în continuare traducerea din limba engleză, pentru simplul motiv că în România nu mai există presă independentă care să se obosească să traducă sau să mai publice așa ceva.
”Din 2018, Inspecția Judiciară este principalul instrument de presiune și intimidare asupra judecătorilor și procurorilor români, scopul fiind fie de a-i înlătura din funcție, fie de a-i reduce la tăcere pe toți cei care s-au opus într-o formă sau alta modificărilor legislative aduse din 2018 legilor justiției, care au contribuit la distrugerea independenței judecătorilor și a sistemului în ansamblu. Exemplificăm utilizarea procedurilor disciplinare ca instrument de intimidare, presiune sau represiune prin următoarele cazuri:
2018-2019:
Procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog (Copreședinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție)
Prima procedură disciplinară, inițiată în anul 2018, face trimitere la opiniile exprimate în articolul “Principalele aspecte susceptibile să dăuneze grav sistemului judiciar”, publicat pe 25 ianuarie 2018, pe site-www.juridice.ro, procurorul fiind acuzat de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Inspecția Judiciară a decis să ia măsuri disciplinare împotriva procurorului militar Bogdan Ciprian Pîrlog, argumentând că acesta a acționat “cu nerespectarea flagrantă și totală a regulilor și standardelor de conduită pe care judecătorii și procurorii trebuie să le respecte, a denigrat de bunăvoie (…) membrii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, declarând că este loială și susținătoare a actualei puteri politice“.
În ceea ce privește inspectorii din cadrul Inspectoratului Judiciar, acesta din urmă a recunoscut că procurorul “i-ar fi descris ca fiind entități controlate de conducătorii politici pentru a fi folosiți (…) ca mijloc de a exercita presiuni asupra magistraților“.
A doua procedură disciplinară a vizat săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, “nerespectarea nerezonabilă a dispozițiilor sau deciziilor administrative enunțate, în condițiile legii, de președintele tribunalului de judecată sau de șeful parchetului, sau de alte atribuții administrative prevăzute de lege sau regulamente” și se referă la activitățile desfășurate de procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog cu privire la actele de violență ale jandarmilor împotriva manifestanților pașnici care protestau împotriva corupției din Piața Victoriei, pe 10 august 2018.
În anul 2019, în dosarul nr. 3/P/2019, Direcția Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a suspendat procedura disciplinară până la pronunțarea unei hotărâri concludente de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2874/2/2018.
A treia procedură disciplinară presupune săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 și se referă la opiniile exprimate de procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog, în calitate de reprezentant al Asociației “Inițiativa pentru Justiție”, în cadrul unei reuniuni organizate de președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, în data de 27 martie 2019. Inspecția Judiciară a decis să ia măsuri disciplinare împotriva procurorului militar Bogdan Ciprian Pîrlog pe motiv că opiniile sale critice cu privire la crearea unei secții speciale de urmărire penală cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori nu reflectă realitatea. Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr. 2860/B/30.08.2019 și a procedurii disciplinare.
A patra procedură disciplinară privește notificarea din oficiu privind activitățile de supraveghere tehnică și de urmărire desfășurate ilegal asupra procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Toate aceste acțiuni disciplinare aduse procurorului Bogdan Pîrlog au fost anulate de Secția pentru procurori a CSM.
Judecătoarea Crina Elena Munteanu (Tribunalul Bihor, membră a Asociației Forumului Judecătorilor din România) a făcut obiectul unor acțiuni disciplinare în anul 2019, în două cauze diferite.
Prima cauză a vizat o încălcare a normelor privind repartizarea aleatorie a cauzelor ca urmare a unei decizii a Consiliului de administrație al Curții (luată de toți cei 7 membri ai colegiului, inclusiv de judecătorul Munteanu). Consiliul a decis să o numească temporar ca singurul judecător de pace din cadrul Tribunalului Regional Bihor. Decizia a fost luată având în vedere numărul insuficient de judecători și necesitatea de a păstra confidențialitatea. De menționat că un singur judecător a fost plasat în procedură disciplinară, deși decizia a fost luată și de ceilalți 6 membri ai Corpului Colegiului. Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători a respins acțiunea.
Al doilea dosar disciplinar a vizat anumite aspecte pe care le-a precizat în cadrul unui interviu acordat ziarului online Newsweek România. Ea a vorbit despre rețelele de corupție din cadrul sistemului judiciar din județul Bihor, venind ca avertizor de integritate. Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători a menținut acțiunea disciplinară și a aplicat sancțiunea suspendării din funcție pentru o perioadă de 6 luni. Înalta Curte a admis apelul formulat de judecătoarea Crina Elena Munteanu și a aplicat sancțiunea reducerii indemnizației pentru 3 luni.
Judecătorul Ciprian Coadă (Curtea de Apel Constanța, membru al Asociației Forumului Judecătorilor din România) a criticat Hotărârea Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017 într-un articol publicat pe www.juridice.ro. În anul 2018, Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancționat cu o scădere lunară de 5% a indemnizației timp de 2 luni, pentru abaterea disciplinară prevăzută la art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, “manifestări care afectează onoarea, integritatea profesională sau prestigiul sistemului judiciar, desfășurate în exercitarea sau în afara atribuțiilor profesionale“. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis apelul din motive juridice și l-a sancționat cu un avertisment.
Judecătorul Cristi Danileț (Tribunalul Districtual Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii – 2011-2016, membru în Consiliul de Administrație al Vocilor pentru Democrație și Justiție – Asociația VedemJust) a făcut obiectul unei proceduri disciplinare pentru vătămarea onoarei sau probității profesionale sau a prestigiului justiției, săvârșită în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor sale (art. 99 lit. a) din Legea nr.303/2004), din cauza opiniilor sale exprimate în timpul unui interviu de presă. De fapt, a realizat o radiografie a sistemului judiciar atingând câteva subiecte sensibile: funcționarea Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Criminalității Organizate și a Terorismului, comportamentul CSM/Ministrul Justiției în ceea ce privește judecătorii și procurorii, sau activitatea secției speciale de urmărire penală cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.
Secția pentru judecători a CSM a respins acțiunea disciplinară, soluția fiind menținută la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Judecătorul Cristi Danileț a fost sancționat în mai 2019 de Secția pentru judecători a CSM pentru un mesaj postat pe Facebook (Armata putea ieși în stradă pentru a “păstra democrația“) cu sancțiunea reducerii de 5% a indemnizației timp de 2 luni, iar Înalta Curte a menținut soluția prin hotărâre definitivă.
Judecătoarea Camelia Bogdan (Curtea de Apel București, membră a Asociației Forumului Judecătorilor din România) a fost acuzată de săvârșirea unei încălcări grave sau repetate a prevederilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, în temeiul articolului 99 litera (o) din Legea nr. 303/2004. Datorită faptului că judecătorul titular al completului de judecată se afla în concediu, judecătoarea Camelia Bogdan a fost desemnată de către Colegiul Corpului Curții pentru a conduce procesele, cu această ocazie, într-una dintre cauze a procedat la administrarea probelor, a rămas să se pronunțe și ulterior a redeschis cauza, continuând să judece cauza, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Cutean, Hotărârea din 2 decembrie 2014), potrivit căreia hotărârea trebuie pronunțată de judecătorul care a audiat probele.
Secția pentru judecători a CSM a hotărât ca judecătorul să fie pedepsit cu cea mai aspră pedeapsă, excluderea din sistemul judiciar, soluția fiind menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție.
2020:
Procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog a făcut obiectul unei proceduri disciplinare (declanșate din oficiu) cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare codificate la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 (nerespectarea nejustificată a dispoziţiilor administrative sau a hotărârilor dispuse în condiţiile legii de către conducătorul instanţei sau parchetului) și a abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 (p) din Legea nr. 303/2004 (obstrucționarea cercetării efectuate de inspectorii judiciari prin orice mijloace). Pe scurt, Inspectoratul Judiciar a susținut că a refuzat să comunice copii de pe raportul procurorului și de pe decizia Tribunalului Militar prin care se solicită, respectiv, emiterea unui Mandat de Supraveghere Tehnică (localizare, interceptare convorbiri, înregistrare audio-vizuală de mediu), într-o cauză în care s-a început urmărirea penală, în care s-au efectuat verificări prealabile. Procurorul a refuzat să elibereze aceste documente deoarece urmărirea penală era în desfășurare și era secretă.
O altă anchetă disciplinară a vizat săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la articolul 99 litera (a) din Legea nr. 303/2004 (manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale sau prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor), pe baza opiniilor pretins exprimate de procurorul militar Bogdan Pîrlog într-un interviu acordat HotNews.ro LIVE: https://www.hotnews.ro/stiri-esential- 24177285-cum-ajuns-clasarea-dosarului-10-august-plimbat-timp-aproape-doi-ani-intre-trei- parchete-care-este-impactul-procurorul-militar-bogdan-pirlog-cel-care-deschis-dosarul- invitat-interviurile-hotnews-live-v.htm.
Inspecția Judiciară a susținut că declarațiile ce îi criticau pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu, procurorul general, Gabriela Scutea, și procurorul-șef DIICOT, Giorgiana Hosu, au reprezentat abateri disciplinare. De asemenea, s-a reținut că actul disciplinar a constat și în comentarii cu privire la anchetă și la decizia de închidere a dosarului “10 august”. Acțiunile disciplinare aduse procurorului Bogdan Pîrlog au fost anulate de Secția pentru procurori a CSM.
Procuror George Nica (procuror militar, șef Secție judiciară a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, membru al Asociației Inițiativa Justiției).
Inspectoratul Judiciar a declanșat cercetări disciplinare împotriva sa pentru încălcarea articolului 99 literele (a), (j) și (m) din Legea nr. 303/2004. Acesta a fost acuzat că ar fi furnizat, în septembrie 2020, date/informații dintr-un dosar penal (care privea accidentul de circulație din 30 august 2020, în care fusese implicat ministrul Transporturilor, Lucian Bode), întrucât, în calitate de înlocuitor pentru purtătorul de cuvânt al Parchetului Militar a intervenit la trei posturi de televiziune, deși comunicarea datelor către mass-media ar fi fost în sarcina procurorului șef al Parchetului sau al altei persoane desemnate de acesta, si a comunicat numele subofiterului din cadrul Serviciului de Protectie si Paza care a condus autovehiculul implicat in accident, deci caracterul confidential al anumitor informatii de care magistratul a luat cunoștință in cadrul îndeplinirii îndatoririlor sale nu a fost respectat.
Inspectoratul Judiciar a mai precizat că procurorul militar și-a exprimat părerea cu privire la modul în care s-au desfășurat cercetările în cauză, considerând că trebuie efectuate anumite activități, și că a comunicat date/informații din dosarul penal, chiar dacă nu a avut acordul scris sau oral al procurorului de caz sau al șefului parchetului unde a fost înregistrat cauza și, la momentul furnizării informațiilor, nu exista nici un suspect în cauză.
Procurorii Antonia Diaconu (Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, copreședinte al Asociației Mișcarea de Apărare a Statutului Procurorilor), Cosmin Adrian Lordache (Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, copreședinte al Asociației Mișcarea de Apărare a Statutului Procurorilor), Carmen Alexandra Lăncrănjan (Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală, membru al Consiliului de Administrație al Mișcării de Apărare a Statutului Procurorilor). Asociația Procurorilor) au făcut obiectul unor proceduri disciplinare pentru emiterea mai multor comunicate de presă din partea Asociației cu privire la dosarul penal “Caracal”.
Secția pentru procurori a constatat că aplicarea acțiunii disciplinare a fost nulă și neavenită. Recursul formulat de Inspecția Judiciară a fost respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.
2021:
Judecătorii Dragoș Călin (Curtea de Apel București, copreședinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România), Alina Gioroceanu (Tribunalul Olt, membru al Asociației Forumul Judecătorilor din România), Laurențiu Grecu (CJ Mehedinți, membru al Judecătorilor din România). Asociația Forum), Anca Codreanu (judecător la CJ Brașov, fost co-președinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România) și Cristi Danileț (Regional Cluj). Tribunal, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii – 2011-2016, membru al Consiliului Voci pentru Democrație și Justiție – Asociația VedemJust)
În primul rând, Inspecția Judiciară a solicitat suspendarea din funcție pentru trei dintre acești judecători (Dragoș Călin, Alina Gioroceanu, Laurențiu Grecu), cerere respinsă de Secția pentru judecători, însă procesul a durat mai bine de 2 luni.
În al doilea rând, Inspecția Judiciară a procedat apoi la trimiterea în procedură disciplinară a tuturor acestor judecători, imputându-le încălcarea articolului 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 cu referire la unele mesaje despre care se pretinde că aparțin membrilor unui grup secret și nepublic de Facebook intitulat „Forumul Magistraților”. Conținutul acestor mesaje s-a referit în esență la opiniile judecătorilor/procurorilor cu privire la înființarea secției speciale de procurori pentru cercetarea infracțiunilor din justiție, mizele acesteia, interesele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale anumitor politicieni cu privire la înființarea acestei structuri, la critica sau aprecierea pentru conduita unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și criticile la adresa Inspectoratului Judiciar.
Deși nu exista absolut nicio dovadă de autenticitate cu privire la aceste mesaje, Inspecția Judiciară reprezentată de inspectorul său șef (Lucian Netejoru) a decis trimiterea judecătorilor în fața Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru Judecători. După aproape 18 luni de proces, Secția pentru judecători a respins acțiunea disciplinară în septembrie 2022, din cauza lipsei de dovezi privind autenticitatea acestor mesaje. Recursul în cauză formulat de Inspecția Judiciară a fost respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2023, după mai bine de 2 ani de la începerea acțiunii disciplinare.
Asociația Forumul Judecătorilor a dat un comunicat prin care i-a susținut pe judecătorii Dragoș Călin, Alina Gioroceanu și Laurențiu Grecu – Cităm din declarație (forumuljudecatorilor.ro): ”Aceste acțiuni, introduse de Inspecția Judiciară și aflate acum pe rol în fața Consiliului Superior al Magistraturii, amenință să submineze independența justiției și să pună serioase îndoieli asupra României angajamentul față de statul de drept. Pe baza informațiilor disponibile în prezent, acuzațiile potrivit cărora mesajele private ale judecătorilor sunt de natură politică și încalcă regulile de integritate profesională nu pot fi susținute. A fost pusă puternic sub semnul întrebării și autenticitatea majorității acestor mesaje atribuite celor trei magistrați români. Cu excepția cazului în care Consiliul Superior al Magistraturii nu va fi revocat definitiv, luarea în considerare a acestor acuzații ar avea un efect de intimidare asupra membrilor sistemului judiciar din România, încălcând articolul 19 alineatul (1) TUE. Solicitarea Inspecției Judiciare de suspendare a judecătorilor ca măsură provizorie este, de asemenea, disproporționată și încalcă dreptul UE. (…) supuși acțiunii disciplinare au fost apărători puternici ai independenței judiciare în România, inclusiv prin litigii care au dus la trimiteri preliminare aflate acum pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea legislației române cu dreptul UE. Întrucât o astfel de trimitere preliminară se referă la legalitatea Inspecției Judiciare sub conducerea sa actuală (Cauza C-83/19), acțiunile disciplinare în curs au aspectul puternic de conflict de interese și pot fi interpretate ca acțiuni de represalii. În acest context, este de remarcat faptul că, potrivit avocatului general al UE Bobek, într-un set de avize emise la 23 septembrie 2020 în legătură, inter alia, cu Cauza C-83/19, numirea interimară a inspectorului șef judiciar al României și dispozițiile naționale românești privind înființarea unei secții specifice de urmărire penală cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de membrii sistemului judiciar sunt contrare dreptului UE.”.
Împotriva procurorilor Bogdan Ciprian Pîrlog (copreședintele Asociației Inițiativa Justiției), Cristi Ardelean și Alexandru Codreanu (membri ai Mișcării pentru Apărarea Statutului Procurorilor) au mai fost luate măsuri disciplinare pentru mesajele postate pe un grup WhatsApp al unei asociații a procurorilor și pe un grup de Facebook intitulat „Forumul Magistraților”, pe motiv că au făcut declarații de natura denigratoare cu privire la anumiți colegi sau persoane publice, ceea ce ar fi afectat imaginea justitiei. Secția pentru procurori a CSM a constatat nulă acțiunea disciplinară. Recursul promovat de Inspecția Judiciară a fost respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În plus, în anii 2021 și 2022, procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog (copreședintele Asociației Inițiativa Justiției) a fost supus procedurilor disciplinare într-un număr de 7 dosare disciplinare pentru abateri disciplinare menționate la articolele 99 litera (a) litera (d). , 99 (a), 99 (a) și (b), 99 (a), 99 (a) și (b), 99 (a) și (b), 99 (g) și (m), 99 (a) și (b), 99 (g) și (b), 99 (a), 99 (m), 99 (a) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor. La data publicării acestui articol, trei dintre aceste dosare sunt suspendate, trei dosare sunt încă pe rol, iar unul a fost anulat de Secția pentru procurori a CSM pentru ilegalități în cercetări disciplinare.
Judecătorul Cristi Danileț (Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii – 2011-2016, membru al Consiliului Voci pentru Democrație și Justiție – Asociația VedemJust) a fost trimis spre sancționare la Secția pentru Judecători a CSM pentru încălcarea articolului 99 (a ) din Legea nr. 303/2004, fiind acuzat că a postat două filme pe TikTok (un videoclip în care judecătorul taie un gard viu si altul in care curăța piscina). Prin sentința pronunțată la data de 13 decembrie 2021 CSM – Secția pentru judecători a dispus excluderea din justiție. De asemenea, a fost suspendat din funcție pe 14 decembrie 2021.
În decembrie 2022, prin decizie definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție a schimbat sancțiunea într-un avertisment.
Împotriva aceluiași judecător (Cristi Danileț) a fost introdus un proces disciplinar pentru articolul scris în cartea „900 de zile de asediu neîntrerupt asupra Magistraturii Române”. Acțiunea disciplinară a fost respinsă de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători.
Judecătorul Costin Andrei Stancu (Curtea de Apel Pitești, membru al Asociației Forumul Judecătorilor din România) a fost reclamat la Secția pentru judecători a CSM și a fost supus procedurilor disciplinare privind respectarea regulilor de procedură într-un dosar penal. În cauza supusă verificărilor, judecătorul a aplicat direct hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, hotărând că procurorul secției de urmărire specială cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori care s-au ocupat de un dosar penal își va declina competența iar cauza va fi încredințată unei alte unități a Parchetului, stabilită prin excluderea dispozițiilor legale care reglementează activitatea Secţiei de cercetare a infracţiunilor.
În aprilie 2022, Secția pentru judecători a respins acțiunea disciplinară. Recursul în cauză introdus de Inspecția Judiciară a fost respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în aprilie 2023.
Asociația Forumul Judecătorilor a dat un comunicat prin care l-a susținut pe judecătorul Costin Andrei Stancu. Declarație în susținere a judecătorului Costin Andrei Stancu – Forumul Judecătorilor (forumuljudecatorilor.ro): ”După ce am analizat Rezoluția și documentele justificative, trebuie să concluzionăm fără echivoc că judecătorul Stancu este victima unui abuz din partea Inspecției Judiciare și că rezoluția menționată mai sus îi încalcă independența în calitate de membru al sistemului judiciar. Rezoluția solicită acțiuni disciplinare împotriva judecătorului Stancu într-un dosar aflat pe rolul său, cu încălcarea Hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene din Cauza-83/19 din 18 mai 2021. Rezoluția contestă „interpretarea judecătorului Stancu potrivit căreia CJUE este definitivă și obligatorie”, „revelând […] că împărtășește ideea care a apărut în spațiul public, susținută de anumite politicieni.” (pag. 23). Această concluzie este inexplicabilă și înșelătoare. Confirmăm că doctrinele de lungă durată ale constituționalismului UE cu privire la primatul dreptului UE și la interpretarea și aplicarea dreptului UE în instanțele naționale impuneau judecătorului Stancu, în calitatea sa de ofițer judiciar al Uniunii Europene, să acționeze personal în aplicarea practicii judiciare a UE relevantă în cauza soluționată de acesta. Mai menționăm că Rezoluția îi impută fără temei pe judecătorul Stancu că a acționat cu rea-credință. Nimic din dosar nu stabilește și nici nu sugerează că judecătorul Stancu a căutat prin dispoziția sa să cauzeze un prejudiciu reclamantului în dosarul soluționat de acesta. Ne solidarizăm cu judecătorul Costin Andrei Stancu și solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să respingă rapid acuzațiile disciplinare care îi sunt aduse. Solicităm Comisiei Europene să monitorizeze îndeaproape aceste proceduri și să fie gata să introducă o acțiune împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care acțiunea disciplinară nu va fi respinsă. Procedura împotriva judecătorului Stancu, și efectul ei de înfricoșare asupra membrilor sistemului judiciar românesc, confirmă concluzia Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-83/19 că „puterile și funcțiile Inspecției Judiciare pot fi folosite ca instrument de exercitare a presiunii sau control politic asupra activității judecătorilor și procurorilor” [alin. 206].”.
va urma…
