Asociaþia Românã Anti-SIDA (ARAS) ºi Asociaþi pentru Apãrarea Drepturilor Omului în Romania-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) au realizat primul studiu privind practicile abuzive asupra persoanelor implicate în prostituþie. Principala concluzie a anchetei este cã lucrãtoarele sexuale sunt agresate de mulþi dintre bãrbaþii cu care intrã în contact: clienþi, poliþiºti, proxeneþi. Concret, searã de searã, femei care se aflã în situaþii de vulnerabilitate socialã ºi medicalã se confruntã cu injurii, amenzi, confiscarea prezervativelor, bãtãi ºi violuri. Mai mult, experienþele altor þãri mai dezvoltate aratã cã sancþionarea femeilor sau a clienþilor determinã ascunderea fenomenului ºi amplificarea abuzurilor. ªi-a crescut copii din prostituþie O femeie care practicã prostituþia, al cãrei nume nu îl vom preciza pentru a-i proteja integritatea ºi imaginea, a fãcut niºte mãrturii cutremurãtoare. Are 40 de ani ºi ºi-a petrecut mai mult de jumãtate din viaþã pe stardã, satisfãcând nevoile sexuale ale clienþilor. Nu a avut altã variantã…are ºapte copii ºi aceastã meserie clandestinã a ajutat-o sã îi creascã ºi sã îi educe, sã le plãteascã studiile. „Nu a fost uºor, am suferit din cauza poliþiºtilor, dar nu bãtaia doare, ce mã doare cel mai tare sunt amenzile pe care ni le dau”, a dezvãluit femeia. Aceasta a spus cã erau nopþi în care primea amenzi chiar mai mari de 1.500 de lei. „Cum putem noi sã plãtim aceºti bani, nu facem atât într-o noapte, avem copii de crescut‟, a exclamat femeia.

 Nu a fost uºor, am suferit din cauza poliþiºtilor, dar nu bãtaia doare, ce mã doare cel mai tare sunt amenzile pe care ni le dau

În plus, ea a povestit cã poliþiºtii cer foarte multe ºpãgi. „Opresc maºina ºi spun «Vezi cã trec mai târziu sã dai ºi tu o cafea». ªi trebuie sã le dãm bani ca sã ne lase în pace‟, a destãinuit aceasta. Mai mult, prostituata a spus cã unii dinte poliþiºti le obligã pe fete sã întreþinã relaþii sexuale cu ei. „Mi s-a întâmplat ºi mie, dar când eram mai tânãrã. Ei cautã tinere. Ar trebui sã li se punã microfoane în maºini ºi în secþii, sã vadã toatã lumea ce se întâmplã cu adevãrat: ne bat, ne înjurã, ne iau telefoanele. Mai demult, a venit un poliþist beat la mine, deºi purta uniformã. M-a bãtut pentru cã nu am vrut sã fac sex cu el. ªi de la clienþi am mâncat bãtaie de multe ori, iar cei mai bãtrâni sunt mult mai violenþi decât cei tineri”, a mãrturisit femeia. Totodatã, aceasta a spus cã a depus plângere o datã, dar nu a luat-o nimeni în seamã.

Mai demult, a venit un poliþist beat la mine, deºi purta uniformã. M-a bãtut pentru cã nu am vrut sã fac sex cu el. ªi de la clienþi am mâncat bãtaie de multe ori, iar cei mai bãtrâni sunt mult mai violenþi decât cei tineri

Peste jumãtate din lucrãtoarele sexuale sunt foarte tinere Rezultatele studiului aratã cã majoritatea prostituatelor (76%) îºi desfãºoarã activitatea pe stradã. Alte locuri de practicare a sexului comercial sunt barurile (13%) ºi apartamentul (5%). Peste jumãtate dintre prostituate (51%) au între 18 ºi 24 de ani, 26% se încadreazã în grupa de vârstã 25-30, cele peste 30 de ani sunt în procent de 16%, iar 6% dintre prostituate sunt minore. Un aspect surprinzãtor al studiului este cã peste jumãtate dintre aceste femei au un partener stabil, în timp ce 46% nu se aflã într-o relaþie. În plus, 56% dintre prostituate au cel puþin un copil de care trebuie sã aibã grijã. Viaþa femeilor care practicã sexul comercial nu este uºoarã, se aratã în studiu. Aproape jumãtate (44%) au spus cã s-au simþit respinºi de cãtre societate din acest motiv. Dintre cele care se considerã respinse, 38% au acest sentiment în cadrul familiei, 24% printre prieteni, vecini sau cunoºtinþe, iar 17% se simt respinºi de autoritãþi ºi angajatori. Mai grav este faptul cã 16% dintre prostituate susþin cã li s-a întâmplat sã le fie refuzate servicii medicale din cauzã cã practicã sexul comercial. De asemenea, lucrãtoarelor sexuale le este încãlcat dreptul la viaþã privatã ºi la imagine. Aproximativ 21% dintre aceste femei au declarat cã au fost filmate forþat în timpul unei acþiuni a forþelor de ordine. Amendate searã de searã Prostituatele sunt amendate aproape în fiecare searã de Poliþie sau Jandarmerie, iar circa 23% sunt duse la secþie, unde se întâmplã deseori lucruri înjositoare, departe de ochii societãþii. Ce se întâmplã în secþia de poliþie: 33% dintre prostituate primesc amenzi, 33% sunt investigate, 30% sunt folosite pe post de femei de serviciu (sunt puse sã cureþe încãperile sau sã spele toaletele), 23% sunt agresate fizic, 19% sunt arestate, 12% sunt agresate verbal, iar 9% sunt amprentate. Procentajele sunt atât de mari pentru cã multe dintre aceste abuzuri se întâmplã simultan. Aproape 69% dintre prostituate ºi-ai fãcut un test HIV în ultimul andin proprie iniþiativã. Totuºi, 7% dintre femeile care practicã sexul comercial au fost testate forþat ºi au fost obligate sã facã deverse analize medicale. Mai mult, peste o treime s-au confruntat cu confiscarea prezervativelor de cãtre poliþiºti. Autoritãþile le iau prezervativele prostituatelor din dorinþa diminuãrii sexului comercial. De fapt, poliþiºtii nu reuºesc decât sã creascã astfel riscul îmbolnãvirii. Aproape jumãtate au fost bãtute în ultimul an Frecvenþa violenþei fizice asupra lucrãtoarelor sexuale în ultimul an este foarte ridicatã: aproape jumãtate au declarat cã au fost bãtute. Autorii acestor agresiuni provin din toate categoriile 22% – clienþi, 20% – reprezentanþi ai forþelor de ordine, 18% – parteneri, iar 8% – proxeneþi. În plus, prostituatele sunt frecvent agresate sexual. Mai mult de o treime dintre acestea au fost obligate sã întreþinã relaþii sexuale fãrã voia lor. Cei care le-au forþat pe femei sã presteze servicii de acest fel sunt 26% clienþi, 13% proxeneþi ºi 6% poliþiºti ºi jandarmi. Totuºi, procentajul foarte ridicat de non-rãspunsuri (55%) indicã gradul foarte mare de reþinere, se mai aratã în studiu. Multe dintre femeile care practicã sexul comercial (43%) au afirmat cã reprezentanþii forþelor de ordine le cer frecvent ºpagã. Cu toate aceste, incidenþa plângerilor la Poliþie este foarte scãzutã (7%). Prostituatele nu acþioneazã împotriva abuzurilor deoarece considerã cã nu vor obþine niciun rezultat sau le este fricã. Maria Georgescu, director executiv al ARAS, a declarat cã nimeni nu se ocupã de aceste femei ºi cã legislaþia din România nu se bazeazã pe studii, pe documentaþii solide, ci pe pãrerile decidenþilor. sursa: adevarul.ro