Oamenii de ºtiinþã americani au pus la punct un nou tip de “braþ robotizat”, comandat prin intermediul gândurilor, care i-a permis unei femei paralizate sã îºi recapete într-o anumitã mãsurã controlul ºi libertatea de miºcare a acestei mâini artificiale, neegalate pânã acum cu astfel de proteze, informeazã Mediafax. Reuºita cercetãtorilor americani reprezintã un pas major fãcut în procesul de concepere a protezelor controlate prin intermediul gândurilor, cu care ar putea fi echipaþi pacienþii paralizaþi (în urma unor accidente, atacuri vasculare cerebrale etc.) sau amputaþi, informeazã AFP. Studiul savanþilor americani a fost publicat în revista medicalã britanicã The Lancet. Oamenii de ºtiinþã se intereseazã de multã vreme de o astfel de interfaþã creier-maºinã, care, prin intermediul unor electrozi fini implantaþi în corp, poate sã detecteze semnalele electrice emise de partea din creier asociatã cu miºcãrile membrelor. Aceste semnale sunt transcrise în limbaj informatic cu scopul de a acþiona proteza (mâna artificialã). Spre deosebire de alte sisteme, echipa de cercetãtori americani de la Universitatea Pittsburgh din statul Pennsylvania a avut o abordare complet diferitã, folosind un model de algoritm (program) informatic care imitã foarte bine maniera în care un creier sãnãtos controleazã miºcãrile membrelor, a explicat Andrew Schwartz, profesor de neurobiologie la Universitatea Pittsburgh. Rezultatul a fost o mânã robotizatã care poate fi miºcatã mult mai precis ºi de o manierã mai naturalã decât modelele precedente. În luna februarie, cercetãtorii din Pittsburgh au implantat douã reþele de microelectrozi în cortexul motor stâng al unei femei în vârstã de 52 de ani devenitã tetraplegicã (paralizie a celor patru membre) din cauza unei maladii neurodegenerative cu care fusese diagnosticatã cu 13 ani înainte. La douã sãptãmâni dupã operaþie, proteza a fost conectatã, iar pacienta a intrat într-un program de 14 sãptãmâni de antrenament (prinderea unor obiecte, aºezarea unor cuburi etc.). Încã din a doua zi, ea a putut sã miºte acea mânã artificialã prin intermediul gândurilor. La finalul programului, pacienta a putut sã îndeplineascã diverse sarcini cu o ratã de succes ce ajungea la 91,6 % ºi mult mai repede decât o fãcea la începutul testului. În urmãtoarea etapã, cercetãtorii americani vor sã integreze senzori care sã îl ajute pe pacient sã simtã diferenþa dintre rece ºi cald ºi sã foloseascã o conexiune fãrã fir, de tipul wi-fi, pentru a conecta creierul la protezã. sursa: romanialibera.ro]]>