Alexander “Sasha” Theodore Shulgin (nascut pe 17 iunie, 1925) este un chimist, biochimist, farmacolog, psihofarmacolog si autor. Shulgin este creditat cu introducerea MDMA (“ecstasy”) psihologilor, la sfârșitul anilor 1970 pentru utilizare sa in scop psiho-farmaceutic. El a descoperit și sintetizat peste 230 de compusi psihoactivi și le-a evaluat ca psihedelice și/sau cu potențial entactogenic. În 1991 și 1997, el și soția sa Ann Shulgin au scris cãrțile PiHKAL și TiHKAL, care au descris pe larg activitatea lor și experiențele personale cu aceste doua clase de medicamente psihoactive. Shulgin exercita activitatea seminala în sinteza descriptivã multora dintre acești compuși.
Unele dintre descoperirile notabile ale lui Shulgin includ compușii familiei 2C * (cum ar fi 2C-B) și compușii de familie DOX (cum ar fiDOM). În mare parte datoritã activitãții sale intense în domeniul cercetãrii psihedelice și proiectare de droguri psihedelice, el a fost de la supranumit “nașul psihedelicelor“.
Shulgin a inceput sa studieze chimia organicã ca elev bursier la Universitatea Harvard la vârsta de numai 16 ani. În 1943, el a renunțat la școalã pentru a se alãtura Marinei SUA, unde va deveni în cele din urmã interesat de psihofarmacologie. În Marina, lui Shulgin i-a fost dat un pahar cu suc de portocale de la o asistentã medicalã militarã inainte de interventia chirurgicala. Shulgin a bãut, în ipoteza conținea un narcotic, apoi a adormit rapid. El a descoperit la trezire cã droguri psihoactive nu au fost prezente în sucul care l-a expus la influența unui placebo asupra minții umane, insã a fost uimit cã “o fracțiune de un gram de zahãr l-au fãcut inconștient.” Dupã ce a servit în Marina (un veteran al celui de-al Doilea Rãzboi Mondial), s-a intors la Berkeley, California, iar în 1954 a câștigat titlul de doctor în biochimie de la Universitatea din California, Berkeley. Prin anii 1950, Shulgin a încheiat activitatea post-doctorat in domeniile de psihiatrie si farmacologie la Universitatea din California, San Francisco. Dupa ce a lucrat la Bio-Rad Laboratories ca director de cercetare pentru o scurtã perioadã, el a inceput sa lucreze apoi la Dow Chemical Company in calitate de chimist de cercetare senior. Acesta a fost momentul in care a avut o serie de experiente psihedelice ce au contribuit la elaborarea obiectivelor sale ulterioare și de cercetare, prima fiind adusa de mescalinã.
“Am explorat prima mescalina la sfârșitul anilor ’50,de la trei sute cincizeci pana la 400 de miligrame. Am aflat cã a fost o mare revelatie în mine.” – Alexander Shulgin, LA Times, 1995
Shulgin a raportat mai târziu revelații personale care “au fost aduse de o fracțiune, un gram de produs solid cu o culoare albã, dar cã în nici un fel fel ar putea fi argumentat cã aceste amintiri au fost cuprinse în solid alb … Am înțeles cã întreagul noastru univers este conținut de constiinta colectiva în minte și spirit. Am putea alege sã nu gãsim acces la ea, am putea nega chiar existența ei, dar este, într-adevãr existã în noi, și existã substanțe chimice care pot cataliza disponibilitatea sa. “
Activitãțile sale profesionale au continuat sã se aplece în direcția de psiho-faramaceologie, promovat de experiențele sale personale cu psihedelice. Dar în aceastã perioadã nu a putut sã facã multa cercetare independentã. Insa a aparut oportunitatea sa pentru continuarea cercetarii ca urmare a dezvoltãrii sale de Zectran, orimul pesticid biodegradabil, un produs extrem de profitabil.Aratandu-si neobisnuita umilitate in faimoasa carte PIHKAL, Dr. Shulgin limiteazã zilele sale de pesticide de la Dow Chemical la o singurã propoziție în 978 de pagini. Cu toate acestea, Dow Chemical Company, în schimbul de brevete de valoare Zectran, i-a oferit lui Shulgin o mare libertate. În acest timp, el a creat și brevetat medicamente când i-a cerut Dow si concluziile privind alte medicamente au fost publicate in reviste precum: “Natura” si in “Jurnalul de Chimie Organica”. În cele din urmã, Dow Chemical a cerut sã nu mai foloseascã numele lor în publicațiile sale. În 1965, Shulgin lãsat Dow urmãrind propriile interese. El a înființat un laborator la domiciliu pe proprietatea sa, cunoscut sub numele de “Farm”, și a devenit un consultant privat. El a predat, de asemenea, cursuri în universitãțile locale și de la San Francisco General Hospital. Prin prietenul sãu Bob Sager, șeful de Vest Laboratories DEA SUA, Shulgin format o relație cu DEA și a început organizarea de seminarii de farmacologie pentru agenții, furnizarea DEA cu mostre ale diferiților compuși și servind uneori ca martor expert în instanțã. În 1988, el a scris o carte de referințã in aplicare a legii atunci definitive, privind substanțele controlate, și a primit mai multe premii de la DEA.
La 8 aprilie 2008, la vârsta de 82, el a suferit o intervenție chirurgicalã pentru a înlocui o valva aortica defectã. Pe 16 noiembrie 2010, Dr. Shulgin a suferit un accident vascular cerebral din care si-a revenit în mare mãsurã. De asemenea, la încheierea anului 2010, o interventie chirurgicala de piele i-a salvat piciorul stâng de la amputare. Din pãcate, în aceastã perioadã la Dr. Shulgin au început sã aparã primele semne de dementa, pierderea severa, in cea mai mare parte, a memoriei pe termen scurt. Datoritã problemelor financiare serioase de cativa ani ale lui Alexandru și Ann o paginã la CaringBridge a fost creata pentru a primi donații ca sa ajute la acoperirea cheltuielilor medicale. Odatã cu progresia de dementa din 2010, soția sa Ann Shulgin încearcã sã vândã o parte din proprietatea lor pentru a ridica mai mulți bani ca sa acopere costurile de ingrijire.
Cercetare independenta:
În scopul de a realiza consultarea de lucru cu DEA, Shulgin a obținut un Program DEA am licențã pentru un laborator de analizã, ceea ce i-a permis sã deținã și sã sintetizeze orice medicament altfel decat ilicite. Shulgin înființat un laborator de sinteza chimica într-o clãdire micã în spatele casei sale, care i-a dat o mare autonomie asupra carierei sale. Shulgin a folosit aceastã libertate pentru a sintetiza și a testa efectele drogurilor psihoactive.
În 1976 Shulgin a fost introdus MDMA-ului de cãtre un student absolvent din grupul de chimie medicala pe care l-a tinut in San Francisco State University. MDMA-ul a fost sintetizat în 1912 de cãtre Merck și brevetat în 1912 ca un intermediar de altã sintezã în scopul de a bloca concurenții, dar nu a fost niciodata explorat în dreptul sãu propriu. Shulgin a continuat sã dezvolte o nouã metodã de sintezã și în 1976, a introdus chimice pentru Leo Zeff, un psiholog de la Oakland, California. Zeff a utilizat substanța în practica sa, în doze mici, ca un ajutor pentru a vorbi la terapie. Zeff a introdus substanța la sute de psihologi și terapeuți prin intreaga natiune, inclusiv Ann Shulgin, pe care Alexander Shulgin a intalnit-o în 1979, și s-au cãsãtorit în 1981.
Dupã judicioase auto-experimente, Shulgin a înscris un grup mic de prieteni cu care a testat în mod regulat creatiile sale, începând din 1960. Ei au dezvoltat un mod sistematic de clasament al efectelor unor diferite medicamente, un sistem cunoscut sub numele de Scala de evaluare Shulgin, cu un vocabular pentru a descrie vizual, auditiv și fizic senzațiile. El a testat personal sute de droguri, în principal analogi diferite fenetilaminelor (familie care conțin MDMA, mescalina, iar 2C * familie), și triptaminele (familie conține DMT, psilocinã, și LSD). Existã un numãr aparent infinit de variatii chimice ușoare, care pot produce variații în vigoare – unele plãcute și unele neplãcute, in functie de persoana, substanta, iar situația – toate din care sunt meticulos înregistrate în notebook-uri de laborator al lui Shulgin. El a publicat multe dintre aceste rapoarte obiective și subiective în cãrțile și lucrãrile sale.
În 1994, la doi ani dupã publicarea PiHKAL, DEA au atacat laboratorul lui. EMEA a solicitat ca Shulgin sa-si inchida licența pentru încãlcarea termenilor, iar el a fost amendat cu 25.000 dolari pentru posesie de eșantioane anonime trimise la el pentru teste de calitate. În cei 15 ani in care au precedat publicarea PIHKAL și recenzii programate nu au reușit sã gãseascã nereguli. Richard Meyer, purtãtorul de cuvânt al San Divizia Domeniul Francisco DEA, a declarat cã: “Pãrerea noastrã este cã aceste cãrți sunt destul de mult considerate ca fiind cãrți de bucate cu privire la modul de a face droguri ilegale. agenți-mi relateaza cã în laboratoare clandestine oe care le-au percheziționat s-au descoperit copii ale acestor cãrți.”
Înainte de problemele sale de sanatate 2010, Shulgin a lucrat la o serie de triptaminele N-allylated, inclusiv 5-MeO-DALT și 5-MeO-malț.
Stai sa te gandesti uneori cum niste elemente si intamplari de asemenea fel, sincronizate si la care se adauga cateva personaje ce iau parte la toata actiunea, au schimbat decursul lumii si tot ceea ce s-a intamplat dupa nasterea lor.
sursa: bindiribli.ro
