Gulerele albe tiganesti halesc milioane de euro. Activistii tigani o duc ca-n sanul lui Avram pe bani europeni

Nicolae Pãun, deputatul romilor care a declarat cã þiganii sunt ca lãcustele, adicã invadatori. În dreapta, Ilie Dincã, omul care a interzis bârfa în mod oficial Pe mãsurã ce Bruxellesul preseazã Bucureºtiul sã îmbunãtãþeascã condiþiile de viaþã ale romilor, sute de mii de euro din fondurile UE ºi ale Guvernului român sunt aruncaþi pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activiºti de frunte ai romilor ºi ºefi de ONG-uri îºi bagã în buzunar sume imense din bani publici ºi nu îi deranjeazã atât timp cât Guvernul plãteºte. De exemplu, Ioan Gruia Bumbu a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenþiei Naþionale pentru Romi (ANR), al cãrei preºedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadã de doi ani, în condiþiile în care preþul pieþei era undeva la 500 de euro pe lunã. Ioana Viorica Dumitru, ºefa Asociaþiei Femeilor Rome, locuieºte cu pãrinþii într-un apartament la etajul nouã într-un bloc din Colentina. ANR a plãtit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lunã pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naþional strategic pentru romi. Când am întrebat-o de chirie, Dumitru s-a arãtat surprinsã ºi a negat cã ar fi închiriat acel apartament, cu toate cã datele oficiale o contraziceau. “Nu ºtiu ce s-a întâmplat! De unde aveþi informaþiile astea?”, a rãspuns indignatã ºefa femeilor rome. Apoi a refuzat sã mai discute dacã nu este prezent ºi preºedintele ANR, Ilie Dincã. Managerul programului în cadrul cãruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus sã lãmureascã chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un rãspuns niciodatã, la fel ca ºi ºeful sãu Ilie Dincã, personaj care la numirea în funcþie a ºi dat un ordin scris ca toate discuþiile des­pre preºedintele ANR, atât între angajaþi, cât ºi cu persoane din afara instituþiei, sunt interzise. Cele douã exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autoritãþile se fac cã nu-l vãd. ªi precum aisbergul se topeºte, tot aºa dispar ºi fondurile UE. Iar asta ar trebui sã dea de gândit Parchetului ºi altor instituþii abilitate sã verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR. Salariile pe care le iau cei care muncesc în cele ºase programe naþionale pentru romi coordoante de ANR sunt exorbitante. Pe când salariul mediu este undeva la 400 de euro lunar, ºmecherii care lucreazã în proiectele coordonate de ANR câºtigã 250 de lei pe orã, adicã peste 60 de euro. Un manager de proiect câºtigã 62.000 de euro în trei ani. Poate nu pare mult, dar trebuie avut în vedere cã pentru aceºti bani munceºte doar o zi ºi jumãtate pe sãptãmânã. De exemplu, Claudia Vuºdea, sora fostului ºef al ANR Gruia Bumbu, a condus asociaþia Pakiv din Alba Iulia pe perioada cât fratele þinea frâiele ANR. Ea a fost angajatã timp de 15 luni ca expert de monitorizare în cadrul proiectului Împreunã pe Piaþa Muncii ºi lua aproape 6.000 de euro lunar, dar nu muncea mai mult de patru ore pe zi. Din decembrie 2008 pânã în martie 2010, Pakiv a plãtit 200.000 de euro salarii, bani publici. Un fost angajat a dezvãluit, sub protecþia anonima­tului, cã a descoperit cã a fost plãtit în acte timp de douã luni ºi nu una, cât lucrase. Alþi angajaþi ai Pakiv cu salarii grase sunt Ivan Plebis – expert în cadrul ANR, Simona Voicescu – fost ºef de cabinet la Secretariatul General al Guvernului, Andreea Gergely – angajatã la Cancelaria Guvernului. Exemple de cum se aruncã banii pe fereastrã se gãsesc în toate cele ºase proiecte. Aurel Pascu este liderul Fundaþiei Roma Unitate ºi membru al Partidei Romilor. El este fiul lui Aurel Roºianu, vicepreºedintele Partidei ºi ºeful câtorva ONG-uri pentru romi. Conform unor localnici care s-au ferit sã-ºi dea numele, pentru cã le este fricã de Roºianu ºi familia acestuia, anul trecut, de Paºti, cei doi Aurel au strâns 100 de þigani din Gilãu ºi le-au dat diplome de culegãtori calificaþi de ciuperci. Oamenii, supãraþi cã Roºianu a dat diplome membrilor propriei familii, au confirmat cã atunci când au primit diplomele s-au trezit ºi cu 1.000 de euro în buzunar. În cadrul programului “Împreunã, pentru o societate mai bunã” s-au cheltuit 2.800 de euro lunar pentru un avocat cu numai cinci ani experienþã, în timp ce ANR are propriul departament juridic. Ilie Dincã a refuzat sã facã public numele ºi salariile angajaþilor care lucreazã în aceste ºase proiecte, deºi sunt bani publici. Dincã considerã cã aceste date nu sunt o chestiune de interes public. Sancþiuni pentru achiziþii suspecte Uniunea Europeanã ºi Guvernul României finanþeazã în comun ºase proiecte strategice naþionale pentru îmbunãtãþirea situaþiei unei populaþii marginalizate. Cele ºase proiecte au în vedere printre altele excluderea socialã, abandonul ºcolar. În timp ce pe hârtie proiectele aratã bine, în realitate, aºa cum o aratã documente oficiale ale ANR, experþii care lucreazã în aceste proiecte habar nu au pe ce lume trãiesc, deºi sunt plãtiþi cu sume cuprinse între 100 ºi 250 de lei pe orã. Contractele de achiziþie încheiate pentru aceste proiecte ajung pe mâna unor firme necunoscute, fãrã experienþã. În unele cazuri, sumele plãtite pentru computere, mobilier sau servicii erau mai mari decât pe piaþã. Tocmai de aceea, Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziþiilor Publice a amendat ANR pentru nerespectarea legislaþiei achiziþiilor publice. ONG-urile îºi cosmetizeazã rezultatele În 2010, ERGO – European Roma Grassroots Organisations a publicat un raport în care arãta tendinþa Comisiei Europene de a se axa numai pe exemple pozitive când vine vorba de fonduri alocate romilor. Este interesul direct al tuturor celor implicaþi în proiecte pentru romi, de succes sau nu, sã-ºi prezinte proiectul ca unul reuºit, se aratã în raport: “ONG-urile depind de fondurile UE pentru proiecte. Pentru a face angajãri, eu nevoie sã primeascã continuu bani. De aceea, eu un interes direct sã înfrumuseþeze rezultatele, pentru cã numai proiectele de succes sunt premiate sau promovate de Comisia Europeanã”. Dupã expulzãrile romilor din Franþa, UE a fost nevoitã sã analizeze mai atent modul în care statele membre cheltuiesc banii pentru romi. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forþei de muncã, afaceri sociale ºi incluziune, a refuzat sã comenteze modul în care ANR gospodãreºte banii. Rãsfãþ funcþionãresc pe banii PHARE Pentru a înþelege de ce bugetele pentru aceste proiecte nu sunt atent investigate, trebuie sã mergem înapoi în timp cu vreo zece ani când în cadrul unor proiecte Phare unii angajaþi primeau ºi 12.000 de euro lunar. Se pare cã existã o culturã a modului de cheltui acest bani în mod netransparent. Dan Oprescu Zenda este consilier superior în cadrul ANR. A fost managerul unui program Phare, dar a demisionat din cauza lipsei de transparenþã. “Modul în care aceste fonduri au fost cheltuite poate fi comparat cu ceea ce se întâmplã în prezent. În unele proiecte, managerul era plãtit cu 5.000 de euro lunar. Chiar ºi un simplu angajat avea un salariu cuprins între 1.000 ºi 2.000 de euro. Evident, aceste sume impresionante aveau un impact demoralizator asupra funcþionarilor publici care nu erau destul de «norocoºi» sã lucreze în aceste proiecte finanþate de UE”, a precizat Zenda. Consilier afacerist În Iaºi, spaþiul închiriat romilor, de pe strada Elena Doamna, aparþine firmei Development Trading Consulting (DTC), care se ocupã cu formarea de manageri, experþi, de exemplu “expert în achiziþii publice”, consultanþã în finanþãri europene. DTC este a lui Anghel Ficu, consilier local PNL la Iaºi din 2004 pânã în prezent, fost director pânã anul trecut la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþii. La cealaltã adresã din Iaºi, ANR a rãspuns cã a închiriat un spaþiu de 151,5 mp pe strada Pãcurari 59-62-65 parter cu 1.300 de euro plus TVA pentru 14 luni. Locaþia este oarecum ciudatã pentru cã la numãrul 59 sunt ºi la etaj birouri de închiriat. Locaþia aparþine lui Demostene Olariu, consilier pe probleme de romi. La numãrul 65 este o vopsitorie-tinichigerie auto, iar la 62 este imposibil de ajuns. Þiganii la putere În Timiºoara, spaþiul închiriat în cadrul proiectului Împreunã pentru o Societate mai Bunã a costat 1.000 de euro lunar în condiþiile în care un apartament similar de 60 de mp de lângã se închiria cu 220 de euro. Negociabil. În acelaºi imobil a mai fost închiriat un alt apartament pentru un alt program, dar cu 1.300 de euro lunar timp de doi ani. Clãdirea aparþine clanului Cârpaci din Timiºoara, despre care presa a scris cã este“mafia imobiliarã din Timiºoara”. La Cluj, pe strada Republicii 88, la parter pe partea dreaptã este spaþiul închiriat pentru romi. De la cine? Aurel Pascu, fiul lui Aurel Roºianu, cel care a coordonat programul, a declarat cã spaþiul este închiriat de la o familie maghiarã care este plecatã din þarã. Celãlalt spaþiu de pe Bdul 21 Decembrie aparþine Partidei Romilor ºi este închiriat de la Primãrie. 100 milioane de euro În România existã 89 de proiecte pentru romi, fondurile alocate fiind de aproape de 100 de milioane de euro. Din aceastã sumã, 22,76 milioane reprezintã suma alocatã pentru ºase proiecte strategice la nivel naþional, 19,09 milioane de euro fiind contribuþia UE, restul fiind fonduri alocate de Guvernul român. Cele ºase proiecte strategice sunt: “Împreunã pe piaþa muncii” – 4,2 milioane de euro; “Participarea grupurilor vulnerabile în economia socialã” 3,2 milioane de euro; “Formarea reþelei naþionale a experþilor romi” – 4,5 milioane; “Educaþia copiilor romi – calea spre un loc de muncã stabil” – 4,3 milioane; “Împreunã, pentru o societate mai bunã” – 4,2 milioane; “ªcoala – o ºansã pentru fiecare” – 2,2 milioane. Conform unui raport al Guvernului legat de programul “Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013″ în cadrul proiectelor finanþate din Fondul Social European – FSE ºi de la bugetul de stat este de aproximativ 86.327.930 de euro, numãrul de romi preconizat a fi sprijinit a fost de aprox. 64.397.  De Adrian Mogos – Jurnalul National]]>