UE vrea să dea un miliard de euro pentru ca primăriile României să primească imigranți

Taman în plină vacanță de vară, când toți sunt plecați în concedii, Primăria Capitalei n-are altă treabă decât să treacă prin Consiliul General, pe repede înainte, un proiect care, dacă va fi adoptat, va da de păpică ONG-urilor soroșiste nu mai puțin de UN MILIARD DE EURO ”fonduri UE” sub pretextul că vor ajuta la integrarea ciuciunghezilor non-europeni pe care vest-europenii vor să nii trimită.

Proiectul poate fi lecturat AICI iar termenul limită de depunere a obiecțiunilor se împlinește ASTĂZI 25.07.2025! Merită citite și comentariile bucureștenilor, ca să vă faceți o idee despre starea de spirit a populației.

Evident, am fost la post, de veghe Patriei și am reacționat sub forma unui memoriu adresat în termen legal, din partea Asociației pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR), unde am și calitatea de vicepreședinte. Redau mai jos textul integral al memoriului formulat de APADAR, invitându-vă să vă inspirați din el și să formulați la rândul vostru ca simple persoane private, ONG-uri sau partide, exprimarea unor (o)poziții față de acest proiect.

Memoriu

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR)
Adresă: Strada Vasile Lascăr, nr. 31, sector 2, București, România
E-mail: rapcea@gmail.com, apadarene@yahoo.com
Telefon: +40 727 092 593, +40 727 673 376

Către: Primăria Municipiului București
În atenția: Direcția Generală Administrație și Relația cu CGMB
Subiect: Memoriu privind proiectul „Strategia de Incluziune a Migranților în Municipiul București”

În temeiul: Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Data: 25 iulie 2025

Stimate doamne și domni,

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților (APADAR) își exprimă preocuparea față de procesul de elaborare și dezbatere publică a proiectului „Strategia de Incluziune a Migranților în Municipiul București”, conform anunțului nr. 1119 din 10.07.2025, publicat de Primăria Municipiului București. În calitate de organizație non-guvernamentală dedicată apărării drepturilor migraților și refugiaților, dorim să aducem în atenția dumneavoastră o serie de observații critice cu privire la acest proiect, solicitând, totodată, măsuri concrete pentru remedierea deficiențelor identificate.

1. Termenul scurt pentru dezbaterea publică și perioada aleasă

Considerăm că termenul acordat pentru consultarea publică, așa cum este menționat în documentul furnizat (pagina 1, „Anunț referitor la elaborarea unui proiect de act normativ”), este insuficient, mai ales având în vedere importanța, impactul și volumul considerabil de informație al Strategiei (peste 70 de pagini, conform documentului). Perioada aleasă pentru dezbatere, în plină vară (iulie 2025), coincide cu vacanțele multor cetățeni, organizații și instituții, ceea ce reduce semnificativ capacitatea părților interesate de a participa activ și de a formula propuneri fundamentate.

Acest aspect contravine principiilor transparenței decizionale prevăzute de Legea nr. 52/2003, care stipulează la art. 7 alin. (1) că autoritățile publice au obligația de a asigura o consultare reală și efectivă. Un termen restrâns, combinat cu perioada estivală, limitează accesul la dezbatere al organizațiilor non-guvernamentale, al comunităților de migranți și al cetățenilor interesați.

Solicitare: Propunem prelungirea termenului de consultare publică cu minimum 30 de zile suplimentare, până la data de 10 septembrie 2025, pentru a permite o analiză detaliată și contribuții substanțiale din partea tuturor părților implicate.

2. Suprapunerea competențelor cu alte instituții

Strategia propusă de Primăria Municipiului București (paginile 31-33, „Grupul de lucru pentru incluziune al PMB” și „Cadrul operațional”) creează o suprapunere nejustificată cu atribuțiile altor instituții, în special ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), care, conform Ordonanței de Urgență nr. 194/2002, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea regimului străinilor în România. O analiză a Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019) și a altor acte normative relevante, cum ar fi Legea nr. 215/2001 (abrogată și integrată în Codul Administrativ), arată că primăriile nu au competențe în domeniul migrației.

Conform art. 129 alin. (1) din Codul Administrativ, autoritățile administrației publice locale, inclusiv primăriile, au atribuții în domenii precum urbanismul, serviciile publice locale, educația, sănătatea, protecția socială și cultura, dar nu se menționează gestionarea migrației sau integrarea străinilor ca o competență a acestora. În schimb, OUG nr. 194/2002 atribuie IGI responsabilități clare privind controlul șederii, eliberarea vizelor și permiselor de ședere, precum și coordonarea integrării străinilor (art. 7). De asemenea, art. 5 alin. (5) din Codul Administrativ prevede că autoritățile locale pot avea inițiative doar în domeniile care nu sunt atribuite expres altor autorități publice, ceea ce exclude migrația, un domeniu rezervat autorităților centrale, în special IGI și Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Documentul menționează colaborarea cu diverse instituții, dar nu clarifică modul în care PMB va evita duplicarea eforturilor sau suprapunerile instituționale (pagina 61, „Politici, strategii, cadre și legislație aplicabilă”).

Strategia face referire la accesul migranților la educație, sănătate și piața muncii (paginile 14, 21, 22), domenii care, deși pot implica primăriile în mod indirect (de exemplu, prin gestionarea școlilor sau a asistenței sociale), sunt reglementate în principal de IGI și alte instituții centrale, cum ar fi Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Crearea unui „Grup de lucru” (pagina 31) și alocarea de resurse suplimentare de către PMB riscă să genereze ineficiență administrativă și confuzie pentru migranți, care ar putea fi direcționați către mai multe instituții pentru aceleași servicii.

Recomandare: Solicităm clarificarea competențelor PMB din punct de vedere al atribuțiilor sale din perspectiva legislației, în raport cu IGI și alte autorități centrale, precum și o justificare clară a necesității acestui grup de lucru, pentru a preveni fragmentarea responsabilităților și risipa de resurse. Propunem ca strategia să se limiteze la domenii în care primăria are competențe legale explicite, cum ar fi sprijinul logistic pentru programele de integrare coordonate de IGI, și să evite asumarea unor responsabilități care depășesc cadrul legal actual.

3. Lipsa distincției între refugiați și migranți economici

Strategia nu face o distincție clară între refugiați și migranți economici, ceea ce contravine legislației internaționale și naționale privind protecția refugiaților, inclusiv Convenția de la Geneva din 1951, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 (menționată în document, pagina 65). Refugiații beneficiază de protecție internațională datorită persecuțiilor din țările de origine, în timp ce migranții economici aleg să migreze din motive economice, fără a îndeplini criteriile pentru azil.

Documentul (pagina 18, „Persoanele care au venit în România dintr-o țară non-UE”) amestecă aceste categorii, propunând măsuri de incluziune care nu țin cont de statutul juridic diferit al acestor grupuri. De exemplu, accesul la cursuri de limbă română sau asistență socială (pagina 20) este prezentat în mod uniform, fără a prioritiza refugiații, care au nevoi specifice datorită vulnerabilităților lor.

Mai mult, acordarea de drepturi suplimentare migranților economici, cum ar fi accesul la programe de integrare finanțate din fonduri publice (pagina 66, „Resursele financiare actuale provin din fonduri ale Uniunii Europene”), este inechitabilă față de cetățenii români. Aproximativ 6 milioane de români trăiesc în diaspora, conform datelor Eurostat (2023), dar nu beneficiază de programe similare pentru reintegrare în România. Această discrepanță creează un sentiment de inechitate socială, care poate amplifica tensiunile în comunitățile locale.

Recomandare: Propunem revizuirea strategiei pentru a include o distincție clară între refugiați și migranți economici, cu măsuri specifice pentru fiecare categorie, în conformitate cu legislația internațională și națională. De asemenea, sugerăm inițierea unor programe de reintegrare pentru diaspora românească, pentru a asigura echitatea.

4. Dificultăți de integrare și impactul asupra pieței muncii

Documentul recunoaște problemele legate de integrarea migranților, în special a celor non-europeni, care se confruntă cu bariere lingvistice, diferențe culturale și religioase, precum și lipsa recunoașterii calificărilor (pagina 22, „Nerecunoașterea certificatelor de calificare/diplomelor universitare”). Totuși, strategia nu propune soluții concrete pentru aceste provocări, ci doar măsuri generale, precum „asistență materială” sau „formarea furnizorilor de servicii” (pagina 28).

În ceea ce privește recunoașterea calificărilor profesionale și a diplomelor, Primăria Municipiului București (PMB) nu are atribuții legale în acest domeniu, conform legislației românești. Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în străinătate este de competența Ministerului Educației prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) (art. 3). Pentru profesiile nereglementate, Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), conform Ordonanței de Urgență nr. 49/2009, coordonează evaluarea și certificarea competențelor profesionale (art. 9). În plus, Ordonanța nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările ulterioare, atribuie responsabilitatea organizării cursurilor de formare profesională furnizorilor autorizați de ANC, nu autorităților locale (art. 16).

Codul Administrativ (OUG nr. 57/2019), la art. 129 alin. (1), enumeră competențele primăriilor, care includ gestionarea unor aspecte legate de educație (de exemplu, administrarea școlilor primare și secundare), dar nu menționează atribuții în recunoașterea calificărilor sau organizarea formării profesionale pentru migranți. În contextul migrației, OUG nr. 194/2002 atribuie Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) responsabilitatea de a facilita accesul migranților la programe de integrare, inclusiv cursuri de limbă română și orientare profesională (art. 97), dar aceste programe sunt implementate în colaborare cu instituții centrale, nu cu primăriile.

Datele din Anexa 1 (pagina 45) arată că majoritatea migranților din București și Ilfov au un nivel scăzut de educație (doar 5% au studii postuniversitare), ceea ce limitează accesul lor la piața muncii calificate. În plus, conform unui raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM, 2023), peste 60% dintre migranții non-europeni din România nu vorbesc o limbă europeană (și cu atât mai puțin limba română) la un nivel suficient pentru integrare profesională. Aceste bariere, combinate cu diferențele culturale, fac integrarea pe termen lung dificilă și costisitoare.

Recomandare: Solicităm excluderea din strategie a măsurilor privind facilitarea recunoașterii calificărilor migranților deoarece PMB nu poate să își asume atribuții care depășesc competențele sale legale, cu atât masi mult cu cât la acest moment, IGI și alți furnizori autorizați desfășoară programe pentru oferirea de cursuri gratuite de limba română, finanțate din fonduri UE, cu prioritate pentru refugiați. În plus, cerem ca sumele propuse conform documentului (pagina 20), care pot ajunge la 3.000 EUR să fie direcționate pentru universități și furnizori privați în vederea integrării copiilor de români crescuți în afara țării.

5. Impactul asupra siguranței publice

Strategia nu analizează impactul influxului de migranți asupra siguranței publice, un aspect esențial în contextul experiențelor altor țări europene. De exemplu, un raport al Institutului pentru Studii de Securitate al UE (2022) indică o creștere a criminalității în anumite orașe din Germania și Suedia, corelată cu migrația necontrolată, în special în ceea ce privește agresiunile asupra femeilor și bătrânilor. În București, lipsa unor structuri dedicate monitorizării integrării (pagina 20, „Lipsa unor structuri și departamente cu atribuții bine definite”) poate amplifica riscurile asociate.

Documentul menționează „percepții reciproc pozitive” între migranți și societatea gazdă (pagina 26), dar nu abordează riscul de tensiuni sociale generate de diferențele culturale sau de percepțiile negative ale localnicilor. Conform unui sondaj realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI, 2024), 45% dintre bucureșteni consideră că migrația non-europeană contribuie la insecuritate urbană.

Recomandare: Propunem includerea unei analize de risc privind impactul asupra siguranței publice, cu măsuri concrete de prevenire și parteneriate cu poliția locală pentru monitorizarea zonelor cu densitate mare de migranți.

6. Lipsa datelor actualizate

Anexa 1 (pagina 45) oferă statistici privind vizele și permisele de ședere, dar datele sunt limitate la perioada 2016-2020. În contextul dinamic al migrației, mai ales după criza din Ucraina (menționată pe pagina 63), este esențială actualizarea datelor până în 2024. Lipsa acestor informații face dificilă evaluarea impactului real al strategiei.

Recomandare: Solicităm actualizarea datelor statistice și publicarea lor în cadrul consultării publice.

7. Lipsa consultării comunităților de migranți

Deși strategia menționează implicarea ONG-urilor (pagina 33), nu există dovezi clare ale consultării directe cu comunitățile de migranți din București. Aceasta contravine principiului incluziunii participative, prevăzut de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (pagina 9).

Recomandare: Propunem organizarea de focus-grupuri cu migranți și refugiați pentru a integra perspectivele lor în strategie.

Concluzie

Asociația APADAR apreciază inițiativa Primăriei Municipiului București de a elabora o strategie de incluziune a migranților, dar considerăm că proiectul actual prezintă deficiențe majore în ceea ce privește transparența procesului, claritatea competențelor, distincția între categorii de migranți și analiza impactului asupra comunității locale.

Rămânem disponibili pentru a participa la consultările publice și pentru a contribui la îmbunătățirea strategiei, în beneficiul tuturor părților implicate.

Cu respect,
Vice-președinte APADAR

Avocat Rapcea Mihai
[Document semnat electronic]

Bibliografie

1. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată. Disponibilă la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/41784
2. Ordonanța de Urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Disponibilă la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/40854
3. Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților. Disponibilă la: https://www.unhcr.org/3b66c2aa10
4. Eurostat (2023). Migrația românilor în UE. Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics
5. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM, 2023). Raport privind integrarea migranților în România. Disponibil la: https://www.iom.int/countries/romania
6. Institutul pentru Studii de Securitate al UE (2022). Impactul migrației asupra criminalității. Disponibil la: https://www.iss.europa.eu/
7. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI, 2024). Sondaj privind percepțiile bucureștenilor asupra migrației. Disponibil la: https://cji.ro/