Pandemia în cifre. Virusul Covid-19, la fel de periculos ca mersul cu mașina la serviciu

John Ioanidis nu e vreun adept al teoriilor conspirației. Nu e nici adversar al vaccinurilor. Dimpotrivă, le consideră o mare descoperire a științei și așteaptă ca un viitor vaccin să fie folosit și împotriva Covid-19, dar cu testări riguroase anterior. El amintește că au existat povești de mare succes în folosirea vaccinurilor, dar și dezamăgiri. Eșecul poate veni, de pildă, când vaccinul e dezvoltat în teste pe animale, iar rezultatele nu se transferă identic la om. Wikipedia îl prezintă astfel:

„doctor și autor cu contribuții în epidemiologie și cercetarea clinică. Ioanidis studiază cercetarea științifică însăși, meta-cercetare în medicina clinică și științele sociale. Ioanidis e profesor de Medicină, Studii de Sănătate Publică și Știința Datelor Biomedicale la Universitatea Standford. A absolvit printre primii Universitatea de Medicină din Atena, apoi Universitatea Harvard.”

Pagina nu conține nimic la rubrica de „Controverse”, doar ceva premii primite. Pare că se pricepe, să vedem ce are de spus. Într-o serie de interviuri, Ioanidis susține că din cercetările sale de până acum, Covid-19 nu e mai periculos decât gripa obișnuită. Mai mult, doctorul susține că „e timpul să deschidem orașele, nu am pierdut controlul asupra epidemiei”.

În versiunea extinsă a interviului său, profesorul de la Stanford mai aduce următoarele idei, bazate pe 3 studii succesive, coordonate de el:

În studiul din Santa Clara, California a fost testat un eșantion de 3.300 de persoane. Pentru a determina dacă au fost purtători de coronavirus, au fost căutate urme de anticorpi dezvoltați de organism. După extrapolarea demografică, s-a concluzionat că între 2,5 și 4,2% din populația localității are anticorpi dezvoltați de prezența virusului.

Datele acestea sunt de 50, până la 87 de ori mai mari, decât estimările anterioare ale cercetătorilor. Această creștere a numărului total de infectați schimbă radical și rata mortalității. Deci virusul e cel puțin de 50 de ori mai puțin periculos, decât s-a crezut inițial. Asta aduce periculozitatea coronavirus în aceeași clasă cu gripa comună anuală.

Pericolele închiderii economiei sunt mai mari

Punând un un accent deosebit în estimările sale privind efectele închiderii cetățenilor în case – anume, că e ceva ce nu are precedent în istorie – profesorul Ioanidis atrage atenția că această decizie poate avea urmări foarte grave. Un indicator statistic, pentru care există date din trecut, sună așa: fiecare creștere cu 1% a numărului de șomeri, crește cu 1% rata sinuciderilor în populația generală. Dacă ne gândim că doar Statele Unite au 20 de milioane de noi șomeri în ultima lună de carantină, implicațiile sunt severe.

Creșterile se pot manifesta și la alte boli, precum cancer și infarct. Sau pot să nu crească, dar să se oprească traiectoria descendentă a lor din alți ani.

Alte riscuri de sănătate publică de luat în calcul: violența domestică și împotriva copiilor, alcoolism, consum de droguri.

Ca parte pozitivă, desigur, e notată previzibila scădere a morților în accidente rutiere pe durata carantinei.

Spitalele, transformate în focare de infecție

Doctorul Ioanidis remarcă ponderea infecțiilor nosocomiale în răspândirea acestei pandemii. Focarele de infecție sunt destul de concentrate, uneori regiuni mici fiind responsabile pentru un sfert sau chiar majoritatea cazurilor dintr-o țară. Explicația e că, neexistând un vaccin, pe care doctorii să îl facă, personalul medical a devenit infectat în număr mare și a multiplicat răspândirea bolii, tocmai la persoane foarte vulnerabile: bătrâni, bolnavi cronici, sosiți pentru alte suferințe.

Scenariul s-a repetat și în cazul azilelor de bătrâni, dar și al adăposturilor pentru oamenii străzii. De remarcat că la aceștia din urmă s-au semnalat rate mari ale purtătorilor asimptomatici – părând mai rezistenți decât vârstnicii.

Doctorul nu minimizează pericolele acestui virus: este periculos, se răspândește rapid și pune viața bătrânilor în pericol. Totuși, în cazul personalului medical, folosind bilanțurile provizorii din Italia, s-a ajuns la o mortalitate de 0,3%, ceea ce iarăși aduce periculozitatea Covid-19 pentru doctori și asistenți în marjele gripei comune.

Tinerii și maturii – riscuri de 70 de ori mai mici

Un alt studiu al său se referă la persoanele sub 65 de ani. Analizând 8 țări europene, s-a constatat că persoanele trecute de 65 sunt de 70 de ori mai periclitate de acest virus.

Diferența e mai mică în Statele Unite – de „doar” 15 ori. (Poate incidența mare a obezității să fie explicația?)

Acești tineri și maturi alcătuiesc doar 5-10% din victimele de CV, de pe bătrânul continent.

Pandemia în cifre. Virusul Covid-19, la fel de periculos ca mersul cu mașina la serviciu

O comparație foarte plastică referitor la acest segment al vârstei active (sub 65 de ani) e cea cu riscurile implicate statistic de mersul cu automobilul de acasă la birou și înapoi, zi de zi. Desigur, riscurile rutiere diferă de la țară la țară. Pentru Germania, riscul de a muri de coronavirus e echivalent sau chiar mai mic decât riscul de a muri la volanul mașinii, în drum spre serviciu.

Dat fiind focarul de infecții din New York, acolo riscul ar echivala cu acela pe care și-l asumă un șofer profesionist, care lucrează zi de zi de la volan.

Datele au în vedere toate persoanele sub 65 de ani, indiferent că au sau nu boli antecendente. Dacă din rândul lor îi reținem doar pe cei care nu au alte boli importante, riscul devine unul neglijabil statistic – sub 0,5%, din datele provenite din Europa.

Sursa: evadare.ro