Aflați cum vă apărați de firmele axate pe recuperare creanțe!

Nimeni nu este mai insistent decât o firmă de recuperare  creanțe. Prin telefoane lungi, colerice și scrisori de te bagă în sperieți, acestea fac tot posibilul să scoată banii de la datornici. Uneori, însă aceste acțiuni de intimidare le și reușesc. Ceea ce nu știu cei mulți este faptul că toate facturile neplătite se prescriu după trei ani. Acest pont ne-a fost vândut de către un avocat de drept comercial, colabo­rator al redacției, care are experiență în relația cu firmele de recuperare.

Companiile de telefonie, cât și băn­cile își vând creanțele către firme de re­cuperare. Ei își recuperează mare parte din datorie, iar noii stăpâni ai debitului recurg la tot felul de metode pentru a intra în posesia banilor. „Facturile de la Vodafone, Orange, Romtelecom sau orice altă datorie se prescriu în trei ani de la data scadenței acestora. Dacă cre­ditorul sau firma de recuperare nu v-a acționat în judecată în acest interval, și-a pierdut orice putere de a vă sili să achi­tați debitul. Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. Nu se pre­s­crie creanța, ci dreptul de a vă acționa în instanță pentru a obține obligarea dumnea­voastră la plată”, ne-a declarat avocatul.
Legile care vă apără de recuperatori
Câți dintre dumneavoastră nu s-au trezit somați să achite o datorie, o fac­tură la telefon, de acum 7 ani, de care nici nu își mai aduc aminte? Din notificare sau din convorbirea telefonică aflați că aveți de achitat o sumă uriașă, deși cea inițială era de câteva sute de lei vechi, dat fiind faptul că s-au adăugat tot felul de penalități. Aveți însă soluții să scăpați definitiv de recuperatori. Astfel, dacă după mai bine de trei ani cre­di­­torul se trezește că i s-a făcut dor de dumneavoastră și vă vrea banii, puteți să invocați câteva acte normative care să îi facă să renunțe la insistență.
Prin Decretul 167/1958 se regle­men­tează prescripția extinctivă, care stinge dreptul la acțiune. Conform articolului 1 „Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stin­gerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripției este nulă”, iar în articolul 3 se stabilește că termenul prescripției este de 3 ani.
O altă reglementare care este încălcată de către societățile de recuperare, gen EOS KSI, este Legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter per­so­nal, de care cei în cauză abuzează, după cum ne-a declarat avocatul în drept comercial. La articolul 5 din actul nor­mativ se specifică faptul că „orice pre­lucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrărilor care vizează date din categoriile menționate la art. 7 alin. (1), art. 8 și 10 (n.r. – CNP, adre­să, telefon), poate fi efectuată numai da­că persoana vizată și-a dat consimță­mân­tul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare”. În cazul în care nu se respectă această prevedere, conform articolului 18, puteți acționa astfel: „(1) Fără a se aduce atingere posibi­li­tă­ții de a se adresa cu plângere autori­tă­ții de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălca­te. (2) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia.” În schimb, dacă te-au convins să plătești restanța, deși s-a prescris dreptul de a te acționa în judecată și nu mai aveau cum să te oblige să le dai banii, nu îți mai poți recupera suma sub nicio formă.
Nu vă lăsați intimidați de somațiile de plată!
Acțiunile firmelor de recuperare sunt de obicei agasante, iar singura so­lu­ție este de a ignora telefoanele veni­te de la aceștia. „Trimit mesaje în care te pun să suni de urgență la un număr de telefon. Dacă ești curios și muști mo­meala, chiar urmezi îndemnul și apoi nu mai scapi. Ei nici nu au dreptul să se fo­lo­sească de numărul tău de telefon, fiind personal, iar cel care a vândut cre­anța nu avea dreptul să le ofere aceste informații”, ne-a declarat avocatul. O altă „sperietoare” sunt titlurile execu­torii transmise. „Emit somații de plată care seamănă foarte mult”.
Datornicii s-au prins că, în afară de telefoanele zilnice și eventualele scrisori de amenințare venite periodic prin poștă, firmele de recuperare nu au prea multe opțiuni, ceea ce a făcut ca tot mai multă lume să nu mai plătească nimic. Dacă datornicul nu răspunde la telefoane și la scrisori, cursul normal de acțiune este darea sa în judecată și obținerea unei hotărâri judecătorești care ar permite apoi poprirea unei părți din salariu până la acoperirea datoriei. Problema este că o acțiune judecătorească este destul de scumpă pentru firma de recuperare și de multe ori acestea preferă să renunțe la a mai colecta datoria.
Într-adevăr, prescripția dreptului la acțiune operează la 3 ani de la nașterea unei restanțe. Dincolo de acest termen, creditorul nu mai poate să acționeze debitorul în judecată pentru plata unei datorii, adică nu mai poate obține con­cursul forței coercitive a statului român pentru constrângerea debitorului. Cei de la EOS KSI încearcă să te convingă să plătești restanța și asta este ok, însă sub nicio formă nu ar putea să te inducă în eroare, să îți spună că te ba­gă pe liste negre, pentru că nu pot face acest lucru și nu este deontologic. Noțiunea de listă neagră, în schimb, înseamnă că în baza de date a EOS vei rămâne că nu ai achitat această datorie și aici trebuie să înțelegi câteva aspecte:
1. nu vei fi înregistrat la Biroul de Credit, pentru că, practic, de la 1 ianuarie 2008, la Biroul de Credit nu se mai înscriu decât strict restanțele din segmentul de creditare bancară;
2. tu vei rămâne probabil în baza de date a EOS;
3. mai există, de asemenea, un aspect: între Vodafone și Orange există încheiat un acord de prin 2000, în baza căruia ei schimbă date și înregistrează pe cei care nu își plătesc datoriile; această bază de date, începând cu 1 ianuarie 2008, este însă ilegală, adică Orange nu te poate refuza să îți facă abonament pentru că ai o restanță la Vodafone, întrucât Autoritatea pentru Protecția Datelor Persona­le a spus clar că nu se pot constitui între agenți economici, care operează  pe aceeași pia­­ță sau pe piețe diferite, structuri similare cu birourile de credit; asta înseam­nă că două firme nu pot să utilizeze, cu con­secințe împotriva unor consumatori, datele legate de restanțele înregistrate de aceștia; dacă ție ți s-ar interzice la Oran­ge să îți faci abonament pentru că ai o datorie neachitată din 2000 la Vodafone, poți să dai în judecată Orange și 100% ai câștiga procesul, iar aceștia ar fi obligați să îți deschi­dă contract.
Prescripția dreptului la acțiune în sens procesual înseamnă, de fapt, o sancțiune stabilită prin lege, îndreptată împotriva creditorului, care timp de 3 ani demonstrează nepăsare în recupera­rea banilor săi, astfel încât dacă el nu dă în judecată un debitor în acest interval, se presupune că nu a fost interesat în colectarea banilor și atunci nu mai poate acționa în judecată de­bitorul.

sursa: ziarulancheta.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

[+] Zaazu Emoticons Zaazu.com